„La cald” despre industria de apărare românească 4

12193674_525964590900889_1089355166737763064_n

Problema industriei de apărare în România ar trebui să fie mai larg dezbătută în actualul context regional marcat de asertivitatea Rusiei. Teritoriul național al celui mai mare vecin al României a fost anexat și ocupat de trupe ale altui stat, stat care anterior recunoscuse independența și suveranitatea Ucrainei.

Datele economice ale acestui sector în 2015 indică un anumit reviriment al industriei de apărare Românești. Ministerul Economiei a raportat pentru primele 9 luni ale lui 2015 pentru industria de apărare o creștere a cifrei de afaceri cu 13% față de 2014 și o creștere a exporturilor cu aproape 32% față de aceeași perioadă a anului trecut. Valoare contractelor pentru export încheiate în 2015 este egală cu valoarea însumată a contractelor din ultimii trei ani și asigură comenzi până în 2019. Comenzile de la export au fost dublate în perioada 2014-2015 de contracte încheiate cu MApN pe fondul crizei din Ucraina și a agresivității Rusiei. More…

Reclame

Quo vadis apărarea românească? 3

pearce_01

Ședința CSAT din 17 iunie s-a axat în principal pe teme de apărare. În afară de subiectul semnării acordului de cooperare cu Consiliul de Securitate al Federației Ruse și vizita generalului Mihail Patrușev, pe agenda s-au aflat o serie întregă de subiecte legate de sectorul apărării naționale: strategia de înzestrarea a forțelor armate 2013-2022, privatizarea companiilor de stat domeniul aeronautic (IAR Ghimbav, Avioane Craiova, Romaero), perspectivele industriei de apărare, aprobarea achiziționării de avioane F-16 din Portugalia și Statele Unite, precum și discutarea Cărții Albe a apărarii – un document care s-a lăsat prea mult așteptat în ultimii ani.

Subinvestiția în domeniul apărării nu reprezintă o problemă specific românească, în Europa tendința fiind de scădere a investițiilor în acest domeniu pe fondul încheierii Războiului Rece. Absența a 20,000 de tancuri sovietice care să traverseze Câmpia Germano-Poloneză a eliminat justificarea politică pentru bugetele generoase de apărare ale statelor europene. Criza economică și financiară din 2008 a accentuat această tendință, bugetele de apărare fiind primele care au fost reduse (uneori chiar drastic) – acest lucru însemnând capabilități militare reduse și industria europeană de apărare afectată de scăderea comenzilor. Situația a fost descrisă de Christian Mölling ca ducând la apariția în viitorul apropiat a unor armate europene incapabile să acționeze relevant la nivel global.

O industrie de apărare performantă este necesară sprijinirii și dotării forțelor armate. Nu toate sistemele de armament pot fi achiziționate din import și nu este de dorit ca să devii extrem de dependent de furnizori străini pentru echipamentele militare utilizate. În contrapartidă nici autarhia în domeniul apărării nu este recomandată – din punct de vedere tehnic și economic e aproape imposibil să produci toate categoriile de armament necesare forțelor armate– până și Statele Unite cel mai mare exportator de armament de pe piața globală, importă anumite sisteme de armament. More…