Când am văzut primele estimări ale scorurilor politice la alegerile locale am simțit că ceva nu este în regulă cu procentele PNL. Partidul fusese umilit în capitală iar în marile orașe unde Boc sau Robu umiliseră pe alții… nu prea am avut prezență la vot. De ce, atunci un scor atât de onorabil. Răspunsul natural este că veniseră voturi din orașele (mai) mici și din sate. Dar asta merge în sens invers față de tot ce știm despre PNL. Între timp, BEC a făcut publică baza de date cu procesele verbale, ceea ce înseamnă că putem testa și afla.

Baza de date în sine nu se pretează imediat la analize. Din fericire, practica este ca numele orașelor să înceapă cu Oraș, numele municipiilor cu Municipiu iar numele sectoarelor din București cu București. Astfel, o formulă relativ simplă de Excel poate recodifica denumirile oficiale în tipuri de localități.

Mai complicată este afilierea politică a candidaților la nivel județean. Avem candidaturi PSD, PSD+UNPR, UNPR și candidaturi sub acoperire. Am ales să recodific primele trei situații sub o singură etichetă. Și a ieșit următorul tabel (pivot):

Vedem imediat cum 55,8% dintre voturile PNL vin din mediu rural. Hai să zicem că asta nu este atât de șocant, în condițiile unei prezențe la vot modeste în orașe. Șocant este cât de mult seamănă PSD/UNPR cu PNL ca structură de alegători:

• ~32% în municipii incluzând Bucureștiul;
• 11-12% în orașe;
• ~56% în comune.

Înainte să discutăm cauzele acestei situații trebuie să mai vedem un tabel. Tabelul ne dă dimensiunile victoriei PSD/UNPR: peste 42 % fără redistribuire, fără ALDE și fără candidații acoperiți.

Dar nu acesta este scopul. Scopul este să arat cum în municipii atât PSD cât și PNL au mai puține voturi decât în orașe sau comune. În București un mare rol în are USB. Dar în  rest? Ei bine, în restul municipiilor, suma procentelor partidelor și candidaților care nu sunt PSD/UNPR/ALDE/PNL/PMP/UDMR este de 15,3%. Asta față de 8,4% în orașe și 6,8% în comune. Adică avem o fragmentare a votului mult mai mare.

Fragmentarea este alimentată din mai multe canale. Avem organizații minoritare care o duc mai bine în municipii, poate din cauza mobilizării mai bune la vot pe fondul prezenței scăzute a majorității. Avem formațiuni sub acoperire, precum  Coaliția pentru Baia Mare care pare a fi un front pentru UNPR. Avem Partide noi precum POL sau ML. Avem candidați independenți, precum Sorin Șova care a luat 0,2% din voturile la nivel național. La rigoare am putea adăuga aici chiar și voturile PMP, care o duce mai bine în municipii decât în altă parte. Cel puțin o parte din aceste tendințe sunt noi și specifice acestor alegeri.

Pe scurt municipiile au început sa abandoneze partidele tradiționale. Iar asta lovește în primul rând în PNL, care se baza pe ele. Astfel încât PNL începe să semene cu PSD.

Există aici, două consecințe importante. Una este că marii primari organizațiile municipale, ca și grup, nu au servit partidul atât de bine pe cât credem. Municipiile sunt de fapt sub media partidului, care trebuie să fie trasă în sus de orașe și comune. Este drept ca la nivel de municipii înfrângerea PNL în fața PSD este mai puțin dură, dar aici este locul unde PNL putea spera la victorie. Cu alte cuvinte, cele ce au ținut frontul sunt organizațiile din rural și orașele relativ mici. Eu, să fiu PNL, aș încerca să văd dacă îmi pot construi un viitor pe umerii acestora.

A doua consecință este că o creștere a votului în marile orașe nu ar aduce neapărat la o îmbunătățire a situației PNL. Acesta nu mai poate fi sigur că va călări un eventual val de emoție urbană. Partidul nu are nevoie atât să trezească la viață marile orașe cât să le recucerească, smulgându-le din mâna adversarilor politici de orice fel.

Andrei Tiut

PS: Excelul în care am lucrat stă la dispoziție pentru verificarea rezultatelor.