Am avut şansa să studiez în America în 2008-2010, unde am plecat ca bursier Fulbright, un program creat după experienţa cumplită a celui de-al Doilea Război Mondial şi care de peste 60 de ani înlesneşte schimburile academice dintre SUA şi restul lumii, creând punţi de comunicare care să contribuie la promovarea păcii în lume.

Sejurul meu american s-a suprapus cu o perioadă de schimbări politice şi economice dramatice: colapsul Lehman Brothers, declanşarea crizei financiare globale, dezbateri electorale aprinse şi răsunătoarea victorie a lui Barack Obama la alegerile prezidenţiale – momente cruciale a istoriei moderne. Cu acest prilej am putut vedea îndeaproape reacţiile societăţii americane în momente de mare cumpănă sau de mare bucurie, suficient pentru a realiza că sloganul Yes, we can! nu ţine doar de ciclul electoral, ci face parte din codul genetic al naţiunii americane.

E un mod de a fi, un imbold pentru re-examinare critică, dialog, re-gandire a vechilor abordări, elaborare de noi soluţii şi, în cele din urmă, motorul progresului. Dincolo de politic şi economic, cred că valorile unei naţiuni sunt cel mai bine reflectate de arhitectură. Aşadar, experienţa mea americană a debutat în august 2008 cu o vizită la Statuia Libertăţii şi la muzeul imigranţilor de pe Insula Ellis – poarta spre America între 1892-1954 pentru sute de mii de oameni care au venit în ţara celor liberi în speranţa unui trai mai bun.

În doar 300 şi ceva de ani, Manhattanul, insula mlăştinoasă cumpărată cu 60 de guldeni olandezi (24$) de către Peter Minuit de la amerindieni, a devenit centru cultural şi financiar al lumii, sediu al ONU, un oraş pe care nu îl poţi cunoaşte niciodată până la capăt, unde fiecare piatră pe care calci e istorie, un simbol al Americii, o sinteză a valorilor, realizărilor şi aspiraţiilor poporului american. În midtown, zgârienori impresionanţi, în stil Art Deco, ce domină pe verticală insula, stau drept mărturie a spiritului creativ şi a puterii de mobilizare a poporului american, care în toiul Marii Depresiuni a reuşit să construiască în timp record (1 an) cea mai înaltă clădire din oraş. Empire State Building se înalţă maiestuos în mijlocul insulei şi mii de oameni din toată lumea vizitează anual acest landmark al istoriei americane, stând la coadă, unii desculţi chiar, pentru a ajunge pe puntea de observare, de unde se deschide o splendidă panoramă asupra oraşului.

Competiţia din perioada interbelică pentru titlul de cea mai înaltă clădire din New York a dus la apariţia celebrelor Chrysler Building, Rockefeller Center (sediu al Radio City Music Hall şi a studiourilor NBC) şi a altor clădiri legendare care definesc astăzi peisajul urban. Times Square, inima turistică a oraşului, intersecţie a două bulevarde (Broadway şi 7^th Avenue) e antiteza spaţioaselor pieţe publice din Europa. Un loc dominat de panouri de reclame uriaşe, centru al districtului teatral, Times Square mişună de oameni la orice oră, în orice anotimp. Zilnic pe insulă se află, fie în tranzit, fie în interes de serviciu, cca. 9 milioane de oameni care definesc caracterul de furnicar al acestui Babel modern şi dau viaţă oraşului.

Însă Times Square nu a arătat dintotdeauna aşa. Începând cu anii ’60, piaţa devine un loc rău famat şi periculos, decădere care durează până în anii ’90, când primarul Rudolph Giuliani demarează o amplă campanie de evacuare a activităţilor dubioase şi renovare a clădirilor istorice, redând această parte a oraşului new yorkezilor. Transformarea Times Square e simbolică pentru capacitatea Americii de a se reinventa, adapta şi redefini. La intersecţia dintre West 46 cu 12^th Ave., chiar pe malul râului Hudson, e ancorat USS Intrepid, un portavion din timpul celui de-al Doilea Război Mondial transformat în muzeu, care găzduieşte diverse modele de avioane de luptă, un submarin şi alte exponate impresionante ce oferă o imagine vie a puterii militare a SUA din acea perioadă. În fiecare vară începând cu 1954, festivalul Shakespeare in the Park îşi deschide porţile iubitorilor de teatru, oferind gratuit reprezentaţii în aer liber în locaţii ca Teatrul Delacorte din Central Park.

Capitalismul şi-a lăsat puternic amprenta asupra vieţii culturale a oraşului, cu numeroase instituţii consacrate (muzee, colecţii de opere de artă, carţi şi manuscrise rare, etc) purtând numele marilor industriaşi şi bancheri americani care le-au pus bazele: J.P. Morgan, Guggenheim (bijuteria arhitecturală proiectată de Frank Lloyd Wright), colecţia Frick sau Carnegie Hall. În ultimele zile petrecute pe tărâm american, am vizitat retrospectiva Henri Cartier-Bresson de la MoMA. În sălile aglomerate de vizitatori, printre sute de fotografii acoperind un secol întreg şi surpinzand momente din viaţa oamenilor din toate categoriile sociale, din cele mai exotice locaţii de pe glob (de la Rusia post-stalinistă până la China în perioada lui Mao), o surpriză neaşteptată: o poză cu doi tineri din România anilor ‘70, dormind obosiţi într-un cupeu CFR.

Cel mai puternic simbol arhitectural al vitalităţii şi curajului naţiunii americane rămâne însă cu certitudine Ground Zero. Anul acesta se împlinesc 10 ani de la atacurile teroriste de la 11 septembrie, un eveniment care a marcat profund America şi a remodelat lumea în care trăim. Cu prilejul acestei triste aniversări, pe locul WTC va fi inaugurat memorialul şi muzeul 9/11. Complexul arhitectural care se construieşte acum pe locul tragicului eveniment mai include WTC Transportation Hub (în designul celebrului arhitect Santiago Calatrava) şi Turnul One WTC (supranumit Turnul Libertăţii). Complexul simbolizează forţa de a renaşte cu şi mai mare intensitate în faţa celor mai grele încercări ale istoriei, de a face sacrificiul suprem şi de a sta ferm în apărarea valorilor pe care s-a clădit naţiunea americană: democraţie, libertate de expresie şi spirit antreprenorial, idei care sunt astăzi mai vii ca oricând.

La 235 de ani distanţă, poate cel mai cunoscute cuvinte din Declaraţia pentru Independenţă – Credem în aceste adevăruri evidente prin ele însele, că toţi oamenii sunt creaţi egali, că sunt înzestraţi de Creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, printre care se numără viaţa, libertatea şi căutarea fericirii  – rămân la fel de valabile azi ca în ziua în care au fost scrise şi continuă să inspire oameni de pretutindeni în lupta pentru drepturile lor fundamentale. Cu o înălţime proiectată de 1776 picioare (ft), Turnul Libertăţii va fi cea mai înaltă clădire din New York, o cifră deloc întâmplătoare, fiind în acelaşi timp anul în care s-a semnat Declaraţia pentru Independenţă. Simbolurile contează.

Happy 4^th of July, America!

Eugenia Gușilov