Am avut şansa să studiez în America în 2008-2010, unde am plecat ca bursier Fulbright, un program creat după experienţa cumplită a celui de-al Doilea Război Mondial şi care de peste 60 de ani înlesneşte schimburile academice dintre SUA şi restul lumii, creând punţi de comunicare care să contribuie la promovarea păcii în lume.
Statutul Americii ca superputere globală este pe undeva ca starea de sănătate a lui Mark Twain: zvonurile despre moartea ei sunt de regulă mult exagerate. Totuși mulți dintre cei ce privesc lucrurile la scară istorică ne asigură că tot se va întâmpla până la urmă, după cum și Mark Twain chiar a murit.
Fiindcă tot vine 4 iulie, o să discut mai jos despre patru aspecte ale puterii americane în lume. Dintre acestea trei sunt economice, iar unul este… ceva mai complex.
John Hulsman
Preluăm din Revista 22, cu permisiunea autorului, un interviu realizat de Octavian Manea cu expertul în relaţii trans-atlantice, John Hulsman.
Într-un moment în care Europa şi America înoată în ape tot mai tulburi, John Hulsman (expert în relaţii euroatlantice la Centrul de Studii Strategice din Haga) propune un nou limbaj de socializare între cele două maluri ale Atlanticului: unul înrudit mai mult cu Otto von Bismarck, decât cu Jean Monnet.
Civitas Politics 