Predicții pentru 2014 5

531112_437673679640825_1932716138_n

Guvernare

Premier va fi Victor Ponta. Asta înseamnă trei lucruri. Primul este că nu va fi înlocuit printr-o moțiune de cenzură. Această predicție se bazează pe puterea PSD în Parlament, care face posibil ca social-democrații să guverneze fără PNL și fără PDL. Apoi, că Victor Ponta nu va deveni președintele României. Aceasta se bazează pe interesul rațional al premierului în funcție. În sfârșit, Victor Ponta nu va fi dat înlocuit de propriul partid (din 2000 încoace premierii sunt relativ capabili să își controleze partidele și nu sunt dați jos de acestea).

În 2014 Guvernul va da (marginal?) mai puține ordonanțe de urgență decât în 2013 (vezi unele explicații aici).

Ceea ce Opoziția numește atac la adresa statului de drept se va continua în 2014. Vom avea, să zicem, cam două asalturi. Explicație 1: USL nu și-a propus niciodată să fie o organizație disciplinată. Explicație 2: există, în mod evident, un grup puternic de interese la nivelul Parlamentului care favorizează relaxarea prevederilor penale și de integritate.

Totuși, aceste „atacuri” vor fi neutralizate în măsură covârșitoare înainte de a deveni literă de lege publicată în Monitorul Oficial.

Creșterea economică ar putea fi pusă în discuție până în trimestrul trei. Două din motoarele creșterii din 2013 (agricultura și exporturile) sunt inevitabil dependente de factori externi (ploaia și zona euro). Deocamdată umiditate în sol există (din câte înțeleg), iar zona euro nu pare să să restarteze recesiunea (tot așa: din câte înțeleg). Dar riscuri rămân. În plus, 2014 este dublu an electoral. O injecție de bani „electorali” ar putea, în teorie să susțină consumul și economia; dar diferența dintre teorie și practică este destul de mare în țările post-comuniste. Nu sunt specialist în economie și, de aceea, nu mă voi pronunța asupra existenței și nivelului creșterii economice la sfârșit de 2014.  Dar, pe parcursul anului vor exista, probabil, motive de preocupare printre cei care se pricep.

Electorale

Există patru partide în „zona pi” (trei procente și ceva): PMP, PFC, PPDD și PRM. Alegerile europarlamentare le vor cerne astfel încât din patru se vor ridica maxim două partide cu o minimă viabilitate.

La europarlamentare PDL va candida singur, sau (cel mult) într-o formă de alianță foarte avantajoasă pentru sine. După europarlamentare va deveni (mai) clar că pe spectrul de dreapta PDL nu vorbește de la egal la egal cu nici o formațiune nou creată.

Tot la europarlamentare, PSD se va confirma ca partidul dominant al scenei politice românești cu un scor aflat confortabil peste 30%.

Un eventual scor bun al PNL, combinat cu rămânerea acestuia la guvernare și un eventual discurs public  mai predictibil pentru partenerii europeni vor putea facilita integrarea  PNL în PPE. În privința scorului bun sau rău, însă, este devreme să mă pronunț.

*

Președintele ales al României se va încadra în una din două tipologii. Fie va fi un „Om de Stat” care a mai reprezentat România în calitate oficială înainte să candideze, fie va fi lider de alianță, unde alianță nu înseamnă întoarcerea acasă a experimentelor eșuate ci o alianță între minim două electorate distincte. Cele două tipologii se pot suprapune. O discuție despre numele posibile găsiți aici și aici. O explicație puțin mai abstractă voi publica în numărul viitor al Foreign Policy România.

Sorin Oprescu nu va candida la președinție, sau, cel puțin, nu  la modul serios (= cu o organizație eficientă în spate).

PDL va avea candidat propriu la președinție și acest candidat va lua (mult) mai multe voturi decât un eventual candidat PMP/PFC.

Președintele României va fi dat, cel mai probabil, de PNL. Liberalii au două căi pentru a atinge acest obiectiv. Prima este menținerea lui Crin Antonescu drept candidat USL. În acest scenariu Victor Ponta primește garanția că se poate folosi de liberali ca să își controleze propriul partid. În schimb, militanții PSD nemulțumiți se vor implica mai puțin în campania electorală. A doua cale este prezența unor candidaturi separate PSD/PNL urmată de o poziționare a liberalilor care să atragă cu succes și susținători hard-core ai ideii de USL și alegători dinspre Opoziție. Este un obiectiv foarte greu pentru dl. Antonescu,  aproape imposibil; rațional în această situație ar fi ca să existe în PNL un moment de tip „dragă Stolo” prin care candidatura să fie preluată de Klaus Iohannis.

Spațiul public

Alegerile prezidențiale vor fi în primul rând o dezbatere privind rolul președintelui în republică. USL este construită în opoziție cu perspectiva băsesciană asupra funcției și această opoziție este întărită de relativa lipsă de carismă a principalilor purtători de imagine. Totuși, ideea președintelui minimal nu a fost cu adevărat testată electoral și organizațional. În 2012 nu au fost alegeri prezidențiale și USL putea afirma orice atâta vreme cât era în opoziție cu președintele Băsescu. În 2014 vor fi alegeri prezidențiale și se va vedea cine din candidați va curajul, forța organizațională și persuasiunea electorală necesară pentru a oferi un proiect de președinție care nu „salvează totul”.

Când spun dezbatere nu mă refer doar la dezbaterea între candidați. Chiar dacă toți trei vor avea poziții asemănătoare (minimaliste) tot va fi o dezbatere în societate, provocată de posibilitatea de a avea primul președinte care nu este nici tătucă nici frate mai mare și mai puternic. Este, potențial, sfârșitul unei epoci în imaginarul politic.

Antena 3 își va consolida rolul de televiziune națională de facto („Cel mai urmărit post TV la evenimentele importante”). Pe lângă producția de știri, postul va continua să se implice în activități caritabile, culturale și de construire/afirmare a identității naționale. În decembrie 2013 am văzut câteva încercări ale posturilor concurente de a urma modelul; vom vedea cu ce succes.

Protestele de stradă vor continua. Conceptul de organizare fără lideri se va apropia de limita utilității. De aceea protestele vor deveni mai structurate sau vor începe să fie ignorate de societate. Notă 1: această predicție nu presupune în nici un fel existență unei forme unice de organizare. Notă 2: după ce am scris acest paragraf, dar înainte de publicare, Nicușor Dan a anunțat înființarea unui partid; să vedem dacă proiectul se susține.

Dezbaterea constituțională va continua. Constituția poate fi aplicată președintelui în funcție. De văzut dacă există voința politică pentru a o duce la urne.

Altele:

USL a avut un aspect dual. Pe jumătate alianță politică mânată de viziuni comune și susținută parțial de un electorat comun, pe jumătate mare coaliție mânată de dorința de a marginaliza PDL și pe Traian Băsescu. Cel mai târziu după alegerile prezidențiale, aspectul de alianță politică va dispărea. Guvernul poate să reziste, chiar și protocolul USL poate să rămână ne-denunțat. Dar orice analiză cu sens va vorbi despre PSD și PNL.

Andrei Tiut

Anunțuri

5 comments

  1. Buna seara,

    Dumneavoastra cum ati denumi in termeni directi „ceea ce Opoziția numește atac la adresa statului de drept”, mai ales in contextul vizitei subsecretarei de stat Nuland chiar pe acest subiect?
    Sunt sigur ca puteti sa va exprimati ceva mai putin abscons, nu de alta, dar in felul acesta articolul ar suna fie ceva mai mult a predictie, fie a scenariu maximalist pentru „cei care nu sunt in Opozitie”.
    Pe scurt, una-i predictia si alta-i ce vor Partidul si simpatizantii Sai. Si limbajul tinde sa ne ofere indiciile…

    Cele bune.

    • Buna ziua. Anularea aplicarii unei norme prin decret, manipularea curtilor, etc, este o limitare a statului de drept. Anularea unei norme prin alta norma (dezincriminare, amnistie generală) nu neapărat. În măsura în care dezincriminarile si amnistiile sunt cu adresă și în măsura în care intervine instabilitate legislativă s-ar puteaa totusi vorbi despre o limitare a statului de drept. Pe scurt, e complicat și în afara ariei mele de expertiză. Știu că pe Internet toata lumea pare sa se priceapa la agricultură și drept; dar tot complicat rămâne.

      Ca să dau totuși un răspuns aflat (poate) mai aproape de ce vă așteptați: nu cred că Ro a fost vreodată un stat de drept deplin.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s