România: alegeri, sisteme electorale şi praguri electorale 4

Alegeri parlamentare 2008

Pentru a-mi clarifica anumite dileme în privinţa sistemelor electorale, generate de evoluţiile politice recente din România, l-am rugat pe unul din profesorii mei din facultate sa-mi răspundă la câteva întrebări. Domnul Dr. Florin Feşnic, cercetător în cadrul  Centrului pentru Studiul Democraţiei al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Babeş-Bolyai, a binevoit să-mi ofere câteva răspunsuri.

Care sunt principalele dezavantaje ale actualei legi electorale pentru alegerile parlamentare din România?

Din păcate în forma actuală s-a ratat îmbinarea avantajelor reprezentării proporţionale cu cele ale “personalizării” votului, aşa cum o face sistemul german (unde alegătorul are două voturi, deci poate face o distincţie între partidul preferat şi candidatul preferat, iar cel din urmă nu trebuie să fie neapărat un membru/candidat al celui dintîi).  Dacă în locul unui sistem de tip german s-a preferat un sistem precum cel actual, ar fi fost de dorit ca măcar să se fi păstrat alegerea a doi candidaţi din fiecare colegiu, aşa cum prevedea proiectul iniţial, astfel încît să fie asigurată alegerea primului clasat din toate colegiile.

Care ar fi principale avantaje ale aceste legi, dacă acestea există?

În privinţa avantajelor legii actuale, aş vedea un avantaj important, dar comparativ cu alternativa unui sistem majoritar: faptul că, în esenţă, sistemul actual rămîne unul proporţional.

În cazul unei reforme a actualei legi electorale pentru alegerile parlamentare ce aspecte ale acesteia ar trebui vizate?

Reforma cea mai radicală (şi benefică, în opinia mea) a sistemului electoral s-ar putea obţine prin introducerea alegerilor primare.  Acestea ar promova viaţa democratică şi competiţia în interiorul partidelor, stimulînd atragerea unor oameni de calitate în viaţa politică.  În ceea ce priveşte formula electorală în sine, aş prefera fie o reprezentare proporţională personalizată (dar asemănătoare cu sistemul german, mai degrabă decît cu sistemul existent), fie reprezentare proporţională cu vot pe liste deschise şi districte electorale de magnitudine redusă.

Care ar fi  efectele unui prag electoral de 10% si a unui sistem majoritar cu un singur tur (FTP), cum a sugerat recent presedintele Traian Basescu?

Un prag electoral de 10% mi se pare excesiv.  Avem foarte puţine exemple de ţări care să aibă un prag mai mare de 5% (iar pragul de 10% pe care îl are Turcia este unul cu adevărat extrem).  Literatura de specialitate este foarte critică la adresa sistemelor majoritare, şi aceasta pe baza studiilor empirice, care sugerează că, în special în cazul democraţiilor neconsolidate, un sistem majoritar (indiferent de formă, cu un sigur tur sau cu două tururi) este o alegere riscantă.

Un sistem bipartizan ar fi potrivit  pentru România în momentul de faţă sau nu?

Cred că problema mai mare decît bipartidismul în sine este baza pe care se constituie acest bipartidism.  Într-un anumit sens, putem vorbi în ultimii ani de o (re)organizare a vieţii politice în doi poli, polul pro- şi polul anti-Băsescu.  Dacă am vedea două (sau mai multe) proiecte de substanţă cu privire la viitorul României, aş fi relativ indiferent în această privinţă.  Din păcate (şi aici ambele tabere mi se par la fel de responsabile), proiectul respectiv lipseşte cu desăvîrşire şi de o parte, şi de cealaltă.

Care sunt tendinţele în materie de sisteme electorale la nivel internaţional? Există o tendinţă  în favoarea sistemelor proporţionale sau se caută introducerea de sisteme mixte?

Dacă vorbim de rezultatele sistemelor electorale, contrastul „sisteme proporţionale versus sisteme mixte” mi se pare puţin artificial.  În ultimii ani (ultimele două decenii) se poate vorbi de o uşoară creştere a numărului de ţări care au introdus sisteme mixte, dar sisteme mixte de tip german (adică în care rezultatul final obţinut de fiecare partid este proporţional cu votul pe care l-a obţinut partidul respectiv), în contrast cu sistemele paralele sau semiproporţionale.  Pe de altă parte, tendinţa generală este în favoarea sistemelor proporţionale (şi în defavoarea sistemelor majoritare).

S-a vorbit în ultima perioadă de frecvenţa proceselor electorale – practic în Romania există riscul de a avea un scrutin o dată la doi ani. Credeţi ca este cazul  revizuirii actualului aranjament care separă alegerile parlamentare de cele prezidenţiale?

Personal, aş răspunde la această întrebare în contextul mai larg al reformei instituţionale pe care aş susţine-o: un regim parlamentar în care preşedintele să aibă atribuţii simbolice (caz în care aranjamentul specific are mai puţină importanţă; totuşi, pentru o deplină consistenţă, ar fi preferabil ca într-o atare situaţie preşedintele să fie ales de parlament).

A consemnat:

George VIŞAN

Anunțuri

4 comments

  1. Ar fi ideal ca acesti specialisti din umbra sa fie consultati cand se incearca reformarea unui sistem. Sau macar sa fie facute publice opiniile lor in media.

  2. Citez din:
    Uninominalul intre populism si (in)acuratetea informatiei

    „Studiul sugereaza corect si interesant ca o mare parte dintre tarile cu sistem majoritar in doua tururi sint considerate in ranking-ul Freedom House ca non-democratii. Acest lucru nu inseamna bineinteles ca sistemul echivaleaza cu dictatura sau ca duce neaparat la ea.

    Exista insa studii recente (Birch 2003, 2005) care includ toate tarile in curs de democratizare (nu doar cele foste socialiste) si arata ca pentru consolidarea democratiei sistemul cu doua tururi are o influenta negativa (dupa ce s-a tinut cont, in termeni tehnici ‘controlat’ pentru toti ceilalti factori care pot influenta consolidarea democratica).

    a. Romania ar fi prima tara din lume si nu doar din Europa (postcomunista) care trece de la un sistem proportional la un sistem majoritar pur in ultimii 25 de ani. Schimbarea din Franta, de scurta durata (un ciclu electoral), a fost de la majoritar la proportional si inapoi.

    Schimbarea din Italia din 1994 a fost si ea catre o marire a majoritarismului, dar asa a fost si introducerea pragului legal in 1992 si apoi marirea lui in 2000. Trend-ul este insa catre marirea proportionalitatii (http://aceproject.org/ace-en/topics/es/esb/esb06 ).”

  3. Pingback: Tweets that mention România: alegeri, sisteme electorale şi praguri electorale « -- Topsy.com

  4. Pingback: Liberalii si sistemul electoral « transildania

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s