Tema „Jos Băsescu” explicată băsescienilor Răspunde

De ce se mai vorbește de „Jos Băsescu”? Este o întrebare pe care mi-o pune din când în când unul sau altul dintre simpatizanții ARD. Iar această întrebare revine suficient de des pentru ca eu să încep să fac distincția între diverse nivele ale răspunsului.

Cel mai simplu este răspuns este să amintim track-record-ul lui Traian Băsescu. „Vin la Primărie”, cele două scrutine prezidențiale, ultima suspendare au fost câștigate la limită și în pofida predicțiilor. Mai mult, unele aceste victorii au fost multiplicate prin acțiunea instituțională și cvasi-instituțională a președintelui, ducând la apariția guvernelor Tăriceanu și Boc, răsturnarea majorităților parlamentare etc.

Este adevărat că intre cele ~5 milioane obținute la alegeri și cele ~2.5 milioane de oameni ținuți acasă la suspendare este o mare diferență. Să ne amintim însă că politica de zi cu zi este mai mult o artă decât o știință. O serie de succese precum aceasta te poate face să te îndoiești de propriile calcule și să redefinești normalul. De câțiva ani trăim într-un climat de teamă viscerală (USL) sau speranță morbidă (ARD) alimentată de același șir de evenimente. More…

România: alegeri, sisteme electorale şi praguri electorale 4

Alegeri parlamentare 2008

Pentru a-mi clarifica anumite dileme în privinţa sistemelor electorale, generate de evoluţiile politice recente din România, l-am rugat pe unul din profesorii mei din facultate sa-mi răspundă la câteva întrebări. Domnul Dr. Florin Feşnic, cercetător în cadrul  Centrului pentru Studiul Democraţiei al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Babeş-Bolyai, a binevoit să-mi ofere câteva răspunsuri.

Care sunt principalele dezavantaje ale actualei legi electorale pentru alegerile parlamentare din România?

Din păcate în forma actuală s-a ratat îmbinarea avantajelor reprezentării proporţionale cu cele ale “personalizării” votului, aşa cum o face sistemul german (unde alegătorul are două voturi, deci poate face o distincţie între partidul preferat şi candidatul preferat, iar cel din urmă nu trebuie să fie neapărat un membru/candidat al celui dintîi).  Dacă în locul unui sistem de tip german s-a preferat un sistem precum cel actual, ar fi fost de dorit ca măcar să se fi păstrat alegerea a doi candidaţi din fiecare colegiu, aşa cum prevedea proiectul iniţial, astfel încît să fie asigurată alegerea primului clasat din toate colegiile.

More…