Kievul are ceva din aerul Europei Centrale. Din spiritul și entuziasmul societății civile. Economic, se află la stadiul Cehiei sau Poloniei de acum 20 de ani. Însă, politic, Ucraina nu pare să fie atât de diferită de cum Robert Kaplan descria Moldova:
„Rușii iubesc sistemele cenușii, slabe, fie ele democratice sau autocratice, unde este ușor pentru ei să mituiască parlamentari, în timp ce o mână de oligarhi controlează economia.”
More…
Dar să dăm Coaliției un minim de credit. Argumentul lor privind faptul că familia rămâne protejată legal are un oarecare sens. Nu spun dacă este corect sau nu pentru că nu sunt jurist și știu că Platforma Respect îl contestă. Dar măcar îl înțeleg.
Dar Coaliția nu poate evita să se afle într-o contradicție cu sine. Dacă este adevărat că urmărește (prin proiectul de modificare) să „definească familia”, atunci toată povestea cu efectele limitate este doar o perdea de fum. Adică efectele legale pot fi limitate dar Coaliția (în acest scenariu) vede referendumul doar ca o primă salvă de tun într-o mare bătălie culturală. Și ne minte că nu urmărește această bătălie culturală când de fapt o urmărește,
Dacă NU urmărește să redefinească familia, atunci Coaliția minte prin modul în care se auto-definește și prin modul în care s-a promovat. Mai interesant, chiar, minte în relație cu CCR (v. mai sus) ceea ce nu este ilegal… dar nici frumos nu este. More…
… de modificare a Constituției.
USR dorește să ducă o campanie care să pară că urmărește interzicerea drepturilor electorale pe viață pentru condamnați. More…
Cu un an înainte de anexarea Crimeei, șeful Statului Major al Armatei Ruse, generalul Valeri Gherasimov, prezenta într-un celebru discurs percepția Moscovei asupra războiului hibrid.
El vorbea atunci despre nuanțe care astăzi ne sunt mult mai familiare pe fondul incursiunilor subversive ale Rusiei într-o serie de episoade care țin de bucătăria internă a Occidentului – interferența în alegerile americane sau tentativele mai recente de influențare a alegrrilor germane sau a referendumului din Catalonia. „În secolul XXI vedem o tendință către estomparea granițelor dintre război și pace. Războaiele nu mai sunt de mult declarate“, spunea el atunci. Mai mult, Gherasimov puncta faptul că, în noul ecosistem societal, „regulile războiului s-au schimbat“, astfel că mijloacele preponderent nonmilitare, pârghiile esențial politice, economice, informaționale „depășesc puterea armelor“ în capacitatea lor de a atinge obiective strategice. Dar poate nuanța cea mai interesantă ținea de faptul că toate aceste instrumente noncinetice erau aplicate în strânsă coordonare cu ceea ce Gherasimov numea „potențialul de protest al populației“. More…
Pe 13 octombrie Donald Trump a anunțat într-un discurs bombastic și lipsit de substanță că Iranul violează „spiritul” acordului nuclear – JCPOA – și ca președinte al SUA el nu poate să verfice („să certifice”) în fața Congresului că Teheranul respectă litera acestui instrument diplomatic. Până în acest moment toți actorii implicați în acordul care a pus capăt efectiv programului nuclear clandestin iranian au confirmat faptul că Iranul își respectă angajamentele.
Refuzul Administrației Trump de a recunoaște că Iranul respectă termenii acordului nuclear reprezintă o nouă lovitură aplicată credibilității diplomației americane. Mesajul pe care îl transmit Statele Unite, prin vocea lui Trump, este că nu vă puteți baza pe noi să respectăm și să aplicăm tratatele și acordurile pe care noi înșine le-am inițiat, negociat, semnat și/sau ratificat. Este o situație care aduce aminte de respingerea de către Congresul SUA a Tratatului de la Versailles în 1920. More…
Dar, pentru un președinte preocupat de apărarea suveranității, rămâne suspect de tăcut asupra unui aspect cheie: interferența rusă în alegerile de anul trecut, realitate asumată de Congres și considerată drept un atac asupra democrației americane.
Citită atent, filozofia articulată de Donald Trump la ONU îl plasează mai aproape de proiectele Rusiei și Chinei. More…
În România suntem obișnuiți să credem că avem dreptul la divorț dacă ne dorim cu adevărat.
Dar există organizații care au alte păreri. More…
2017 reprezintă cea mai periculoasă perioadă din punct de vedere ale securității internaționale pentru Peninsula Coreană. În cele 9 luni de zile care s-au scurs de la începutul acestui an, Republica Populară Democratică Coreeană a reușit să demonstreze că deține potențialul de a produce o rachetă balistică intercontinentală (o rachetă cu o rază de acțiune mai mare de 5000 km), că poate miniaturiza un fococ nuclear sau termonuclear astfel încât să poată fi instalat cu succes pe o rachetă balistică intercontinentală și că deține și fabrică arme termonucleare (bombe cu hidrogen).
Testul termonuclear din 3 septembrie 2017, coroborat cu lansarea pe 3 iulie a unei rachete balistice intercontinentale, pun SUA într-o poziție extrem de dificilă – pentru prima dată Coreea de Nord poate amenința teritoriul american cu lovituri nucleare. Chiar dacă s-ar putea să mai dureze ceva timp până când nord-coreenii pun în serviciu o rachetă balistică intercontinentală cu focos termonuclear, mesajul e destul de clar: în cazul unui conflict, teritoriul american poate fi lovit. More…
Conservarea pluralismului geopolitic, a independenței strategice și a identității atlantiste a spațiului dintre Germania și Rusia sunt esențiale pentru SUA.
Nominalizarea lui Wess Mitchell pentru poziția de cel mai important diplomat american în relația cu Europa (deținută până anul trecut de Victoria Nuland) a fost primită cu entuziasm în presa de la București. Din postura de președinte al CEPA, singurului think-tank din Washington dedicat full time Europei Centrale și de Est, Mitchell a fost un susținător constant al consolidării statului de drept și al instituțiilor care luptă împotriva corupției. Vede Flancul Estic ca un veritabil „câmp de luptă“, Rusia ca o amenințare fundamentală și avertizează asupra riscurilor utilizării „corupției“ ca armă. Dar unde se situează Mitchell în dezbaterea privind paradigmele concurente care ar trebui să fundamenteze politica externă americană de astăzi? More…
Statul român se pregăteşte, pe baza unor proiecţii maximale ale preţului la energie peste 15 – 20 de ani, să subvenţioneze, pentru o perioadă de cel puţin 30 de ani, construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă cu sume totale ce pot fi cuprinse între minim 1.5 miliarde EUR şi maxim 13.2 miliarde EUR. Toate acestea acceptând că scenariile de preţ ale energiei electrice din SER sunt realiste, ceea ce, în sine, e un mare efort de supendare a capacităţilor analitice. Subvenţiile totale pot escalada serios în scenariul în care preţurile sunt doar de 50 EUR/MWh pe bursa de electricitate în perioada contractului, undeva între minim 11.8 miliarde EUR şi maxim 17.6 miliarde EUR. More…
Pentru NATO principala amenințare a acestor aplicații militare provine din faptul că scenariile de la care pornesc implică o agresiune occidentală – adică Kremlinul consideră alianța o amenințare la adresa securității sale. Aplicațiile Zapad reprezintă astfel paranoia strategică a Rusiei în privința extinderii alianței și a intențiilor acesteia.
A doua problemă a exercițiilor Zapad este simularea atacării și/sau a ocupării țărilor Baltice și a Poloniei. Este de notorietate faptul că exercițiul Zapad 2009 s-a încheiat cu simularea unei lovituri nucleare asupra Varșovia. Următorul exercițiu din 2013 a testat și a validat o serie de concepte și echipamente ce au fost folosite în 2014 împotriva Ucrainei, dar nu s-a îndepărtat de la premisa celui anterior (s-a renunțat la simularea loviturii nucleare tactice). More…
Autorităție române și decidenții politici s-au felicitat frenetic, în presă și la televizor, în legătură cu „succesul” vizitei lui Klaus Iohannis la Washington și întâlnirea acestuia cu omologul său Donald Trump. Problemele acestei vizite sunt multiple, dar ele pot fi reduse la doi factori: cum definim/măsurăm succesul? și ce a obținut România în materie de politică externă?
Chiar dacă pentru prima dată din 2002 încoace președintele României și cel al SUA au apărut împreună în public și au răspuns întrebărilor presei, trebuie să fim conștienți că Administrația Trump nu este una care să opereze în „parametri normali” ai unei administrații prezidențiale americane. Trump nu înțelege jocul diplomatic, semnificațiile alianțelor sau alocă destulă atenție formulării politicei externe americane, dincolo de sloganele de uz intern. More…
Civitas Politics 