Utilitatea publică a libertății de expresie 3

63964_511349645569565_66447085_n

În ultimele săptămâni am asistat pe scena publică românească la un schimb interesant de opinii în ceea ce privește homosexualitatea, fapt ce a subliniat încă o dată utilitatea dreptului la liberă expresie pentru o societate democratică. Disputa a început după ce deputatul Remus Cernea a lansat în dezbatere ideea parteneriatului civil atât pentru cuplurile heterosexuale cât și pentru cele homosexuale.

În Europa foarte multe ţări deja acceptă parteneriatele civile sau căsătoriile între persoanele de acelaşi sex. Eu am anunţat deja că am în vedere un proiect de lege care să reglementeze parteneriatul civil între persoanele heterosexuale sau persoane de acelaşi sex pe model francez. În Franţa, mai întâi acum cinci ani a fost adoptată legea privind parteneriatele civile, iar la începutul acestui an sau la sfârşitul anului trecut a fost adoptată legea privind drepturile persoanelor de acelaşi sex de a se căsătorii.

Acum trebuie să mărturisesc că Remus Cernea nu este politicianul meu preferat. Ca orientare politică nu mă identific ca ecologist, iar majoritatea inițiativelor și acțiunilor politice ale lui Remus Cernea nu prea mi-au stârnit simpatia. Stilul său politic, de asemenea nu m-a impresionat. Mai mult, asocierea sa cu USL având în timpul crizei politice din vara anului trecut mi-a ridicat semne serioase de întrebare în privința discernământului său politic și a modului cum înțelege valorile democratice. Chiar și așa, în cazul lui Remus Cernea trebuie notate două atitudini utile pentru societatea românească: inițiativele sale în sprijinul principiului separației dintre biserică și stat, precum și apărarea drepturilor homosexualilor. Este regretabil însă că a părăsit societatea civilă și a ales o carieră politică în loc să-și continue activitatea publică ca ong-ist.

Replica radicală la această inițiativă nu a venit din partea PDL-ului, opoziția oficială, conservatoare și respectabilă, cum m-aș fi așteptat, ci din rândurile USL. Senatorul PNL Puiu Hașotti a fost cel care a condamnat inițiativa lui Remus Cernea în termenii neechivoci:

Domnul deputat Remus Cernea se dovedeşte un extravagant, ca să folosesc un cuvânt liniştit. Eu nu am absolut nimic să le reproşez homosexualilor, îi consider doar nişte oameni bolnavi. Homosexualitatea nu este o stare firească, nu este o relaţie naturală, motiv pentru care, după părerea mea, nu are absolut nicio şansă.

Afirmația de mai sus reușește să fie concomitent discriminatoare, ignorantă, obtuză și insultătoare. Având în vedere cine a facut afirmația acest lucru nu ar trebui să surprindă, Puiu Hașotti oprind în scurta perioadă de timp cât a fost ministrul Culturii un proiect inițiat de istoricul Neagu Djuvara privind studiul originilor etnice a domnitorilor Țării Românești, din cauza faptului inițiatorul acestuia era un critic acerb al alianței PNL cu PSD și a președintelui partidului, Crin Antonescu.

Reacția lui Puiu Hașotti la propunerea lui Remus Cernea este într-un fel de înțeles. Dânsul s-a format intelectual în timpul comunismului când homosexualitatea era condamnată atât din punct de vedere penal, cât și social. Mai mult, dacă pușcăria era evitată în cazul descoperirii înclinațiilor sexuale ale unei persoane diferite de cele heterosexuale, aceasta putea risca un sejur într-un spital de psihiatrie, orientarea sexuală diferită de cea „normală” fiind considerată pe vremuri drept boală psihică. Ceea ce este neînțeles este incapacitatea sa de a se adapta normelor unei societăți democratice, unde nu se poate discrimina pe baza orientării sexuale.

Ca și în cazul lui Remus Cernea, nu pot să spun că personalitatea politică a lui Puiu Hașotti îmi stârnește simpatie. La prima vedere senatorul liberal aduce în atitudini și discurs politic, mai mult cu un fost activist comunist decât cu un reprezentant al unui partid liberal european. De curând am observat că senatorul liberal intenționează să elimine din lege incompatibilitatea dintre funcția de președinte al CJ sau primar și cea de membru într-o AGA ale unor regii locale, atâta timp cât nu sunt remunerați pentru munca prestată. În esență Puiu Hașotti nu este altceva decât un politician mediu dâmbovițean care caută să aibă acces preferențial la resursele publice pentru sine și amicii săi politici. Dar acest ultim aspect mă îndepărtează de la scopul articolului de față.

Chiar dacă nu sunt de acord cu afirmațiile lui Puiu Hașotti, cred că era perfect îndreptățit să le facă. Senatorul liberal, oricât de mult l-aș blama, avea dreptul să-și exprime opinia față de problema ridicată de Remus Cernea. E drept ar fi putut să-și exprime dezacordul fața de inițiativa legalizării parteneriatelor civile între persoanele de același sex folosind un limbaj echilibrat, nu unul discriminatoriu. Aici intervine farmecul și utilitatea libertății de expresie: calitatea limbajului poate varia și în același timp revelează calitatea persoanei care exprimă aceste idei. În absența libertății de exprimare, Puiu Hașotti și-ar fi disimulat homofobia iar cetățenii nu ar avut oportunitatea să îl evalueze corect din punct de vedere politic pe senatorul liberal.

Consiliul Național de Combatere a Discriminării, care are misiunea de a lupta împotriva actelor de discriminare care apar în spațiul public, și care l-a convocat la audieri pe Puiu Hașotti, pentru ca senatorul să-și explice declarațiile. Rezultatul:

declaraţiile senatorului nu constituie fapte contravenţionale conform articolelor 2 şi 15 din OG 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare…

Ceea ce nu ar trebui să ne mire. Nu este treaba CNCD să se erijeze în jandarmul discursului public. Nu aceasta ar trebui să fie misiunea sa. CNCD ar trebui să sancționeze actele de discriminare evidente, nu discursul public. Când mă refer la actele discriminare evidente am în vedere, de exemplu, împiedicare înscrierii publice a copiilor bolnavi de HIV/SIDA, a celor cu dizabilități, „ghetoizarea” elevilor romi în clase speciale, și a altor asemenea fapte. Declaraţiile lui Puiu Hașotti oricât de discriminatorii, obtuze și ignorante ar fi, sunt legitime conform libertății de exprimare.

Dacă CNCD ar încerca să impună un standard foarte ridicat de corectitudine politică în discursul public și ar acționa ca un jandarm, atunci există un risc real ca dezbaterea privind teme de interes public să aibe de suferit, participanții la dialog din sfera publică fiind reticenți să-și exprime opiniile pe subiecte sensibile de frica sancțiunii. În plus există riscul ca în discursul public actele de discrimare sau opiniile discriminatorii să fie mascate, fiind înlocuite cu o falsă toleranță.

Cum ar trebui combătute astfel de remarci venite din partea politicienilor? În mod normal organizațiile de apărare a drepturile omului sau în cazul de față a drepturilor homosexualilor, deobicei apelează la CNCD și/sau la un organism internațional. Problema cu această abordare constă în ineficiența ei. CNCD poate în cel mai bun caz să dea o amendă, dar valoarea acesteia este mică, iar impactul ei este de asemenea scăzut (a se vedea cazul Gigi Becali). Apelul la instituțiile internaționale (în cazul de față sesizarea Parlamentului European) are de asemenea un impact scăzut, principalul beneficiar fiind organizația care face sesizare, care își isporește astfel vizibilitatea. Un demers extern are și dezavantajul că poate fi ușor combătut ca ajutorul unui discurs naționalist, putând să fie astfel inoculate opiniei publice că toleranța este o normă străină, impusă din exterior. Cea mai bună cale de urmat este „atacarea” discriminatorului unde îl doare mai tare – o campanie de relații publice la nivelul circumsripției electorale pe care o reprezintă. În cazul lui Puiu Hașotii însă nici acest demers nu ar funcționa eficient, de vreme ce drepturile homosexualilor și tema parteneriatelor civile nu este foarte populară în rândul populației.

George VIŞAN

PS. Ideea legalizării parteneriatelor civile este un demers legitim, fără șanse mari de izbândă în România pe termen scurt și mediu.

PPS. Am văzut și Ecaterina Andronescu a exprimat o opinie similară cu cea a senatorului Puiu Hașotti – ea este probabil singurul politician social democrat european care se opune deschis parteneriatelor civile și casătoriilor între persoanele de același sex. Remarc un extrodinar consens politic pe această temă între principalele partide parlamentare.

Anunțuri

3 comments

  1. Utilitatea publica a libertatii de exprimare este totusi mai mare si mai profunda decit schimbul de replici dintre 2 papagali fara substanta si care nu au cum sa o perceapa, 2 fanfaroni care caricaturizeaza un subiect altfel foarte important.

    Putem analiza importanta si starea libertatii de exprimare nu in schimbul de replici dintre 2 reprezentanti ai unei coalitii de mardeiasi, ci recurgind la argumentele serioase pe care le ignori si ai dori sa impui prin lege si in Romania, asa cum s-a intimplat in Franta in ciuda protestului public, in strada, a milioane de oameni.

    Daca alegi sa ignori argumentele neplacute si sa ramii captiv dogmelor stingii fara sa le analizezi cituri de putin (‘homofob’), inseamna sa ignori profunzimea problemei, si prin proiectul de lege despre care vorbeai, libertatea de expresie. Cu alte cuvinte, esti un mic tiran in devenire :p

    poti incepe de aici

    http://www.inliniedreapta.net/dereferinta/de-ce-sunt-homofob/

    succes, ai mult de munca

  2. Costin, cred ca ai simplificat prea mult (sau ai reinterpretat prea mult) ce scrie George aici. Era vorba despre „political corectness” in discursul public, care are efecte nocive in libertatea de exprimare. In sensul ca suntem mai procupati sa „vorbim corect politic” (suna bolsevic rau in romana, nu?) decat sa facem ceva impotriva discriminarii pe care o sustinem prin discurs. Cu alte cuvinte fariseism. Asta am inteles eu, George ma poate corecta.

    De aici pana la a-l acuza ca vrea sa te faca sa iti placa homosexualii prin lege (tiran) e cale lunga.

    Discutia cu „contractele civile” sau „casatoriile de acelasi sex” are o relevanta economica, si anume ca un partener nu poate beneficia de o asigurare comuna, de partaj sau de mostenire in mod legal deoarece acestea sunt asociate casatoriei care este reglementata a fi intre doi parteneri de sex diferit. Sau cel putin nu la fel de simplu. Evident sunt multe cai de a rezolva aceasta problema, cea mai simpla juridic (modificarea statutului casatoriei) se dovedeste insa a fi cea mai complicata social. Asta nu inseamna ca cineva vrea sa iti impuna un lucru. De altfel, pe nici unii dintre noi nu ne priveste daca inaintea noastra la Starea Civila este un cuplu hetero sau homo (evident, discursul ofiterului va trebui schimbat).

    Din pacate prezumtia de nevinovatie (a unui text in acest caz) a fost inlocuita de teoria conspiratiei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s