Iohannis la Casa Albă. Relația româno-americană în epoca Trump Răspunde

Nu știu în ce măsură președintele Klaus Iohannis este pregătit pentru noile realități de la Washington DC sau care este agenda sa reală pentru această vizită de stat în SUA. Comunicatul administrației prezidențiale este prea vag și prea general cu privire la agenda vizitei din 4-9 iunie 2017. Nu cunosc cât de bine a fost pregătită vizita președintelui României în Statele Unite, ea însă vine prea devreme și într-un context global și regional foarte tensionat și turbulent, existând riscul ca această să nu-și atingă obiectivele, oricare ar fi acestea. Sper, de asemenea, că președintele român este conștient de principalele caracteristici ale Administrației Trump.

În orice caz vizita lui Klaus Iohannis pică foarte prost. Pe de o parte are loc la scurt timp de la Summitul NATO de la Bruxelles și retragerea SUA din Acordul de la Paris, ambele evenimente considerate afronturi grave de către aliații europeni. Pe de altă parte pe 8 iunie fostul director al FBI James Comey a depus mărturia în fața comisiei parlamentare care anchetează implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016 și conexiunile cu Administrația Trump. Acest scandal politic major are toate șansele să compromită definitiv mandatul lui Donald Trump. Având în vedere dezvăluirile făcute de Comey pe 8 iunie în timpul audierii sale e greu de crezut că pe 9 iunie, Trump se va putea concentra asupra  mesajului președintelui român. Este posibil ca președintele american să folosească vizita omologului său român pentru a abate atenția de la scandalul Rusia/Comey și a demonstra ce diplomat bun este.

De la preluarea mandatului Trump a demonstrat o aversiune clară față de aliații americani din Europa și față de ordinea postbelică garantată de SUA și clădită pe valori liberale. În momentul de față Trump îi răsplătește pe rivalii Americii (China și Rusia) și îi pedepsește pe aliații tradiționali. Decizii de politică externă precum retragerea din cadrul TPP sau Acordului climatic de la Paris favorizează în mod net Beijingul și Moscova. În viziunea președintelui american alianțele internaționale sunt echivalentul unor „taxe de protecție”. Această atitudine  este confirmată de luările sale de poziție privind cheltuielile de apărare ale aliaților europeni sau protejarea aliaților americani din zona Asia-Pacific.

A fi aliat american în epoca Trump înseamnă să te faci că nu vezi tiradele fără sens de pe Twitter ale președintelui american sau să suporți umilințe precum cele suportate de Angela Merkel, Justin Trudeau, Emmanuel Macron sau chiar să fi brutalizat la scenă deschisă, cum a fost cazul premierului muntenegrean Dusko Markovic, pentru că Trump nu „dădea bine” în poza de grup. Găzduirea de trupe americane pe teritoriul național pare să nu mai garanteze securitatea vreunui aliat american, cum a descoperit într-o noapte Qatarul.

În acest context ce mai înseamnă acum găzduirea sistemului antirachetă la baza de la Deveselu și trupele americane de la Mihail Kogălniceanu? Este o întrebare pe care decidenții politici și militari ai României trebuie să și-o pună foarte serios! Răspunsul va fi crucial pentru securitate noastră având în vedere că cel mai mare vecin al nostru, Ucraina,s-a trezit acum doi ani cu teritoriul național mutilat.

Donald Trump este primul și singurul președinte american care nu sprijină proiectul integrării europene – la 70 de ani de la lansarea Programului Marshall. Sprijinul său pentru Brexit și Front National, precum și afișarea cu lideri politici eurosceptici și populiști precum Nigel Farage sau Marine Le Pen, dublate de atacurile la adresa Germaniei, indică respingerea și neînțelegerea proiectului european. Încurajarea tendințelor populiste și eurosceptice pe bătrânul continent nu face altceva decât să dubleze eforturile rusești de scindare și subminare a Uniunii Europene. În prezent comunitatea europeană este atacată din est de revizionismul Rusiei și de peste ocean de ignoranța și populismul președintelui SUA.

Prin urmare președintele român nu trebuie să creeze impresia la nivel european că va fi folosit de Washington pentru a submina sau fragmenta consensul european. Din păcate atât semnalele interne, cât și cele externe, indică o apropiere a României la nivel regional de Ungaria și Polonia, și nu alinierea față de „nucleu dur” Berlin-Paris, deși ar fi interesul nostru să facem acest lucru.

„Doctrina” America First înseamnă abandonarea voită și premeditată a ordinii globale construite de SUA începând cu 1945 și întoarcerea la un sistem internațional mult mai anarhic decât cel format după terminarea Războiului Rece. Lucru ăsta e reflectat în editorial publicat de „băieții buni” ai Administrației Trump în Wall Street Journal,  consilierul pe probleme de securitate națională generaul H.R. McMaster și consilierul economic Gary Cohn:

The president embarked on his first foreign trip with a clear-eyed outlook that the world is not a “global community” but an arena where nations, nongovernmental actors and businesses engage and compete for advantage. We bring to this forum unmatched military, political, economic, cultural and moral strength. Rather than deny this elemental nature of international affairs, we embrace it.

Practic Statele Unite își abandonează voluntar rolul de garant al ordinii globale, fără a fi fost înfrânte de vreo coaliție anti-hegemonică sau de vreun alt potențial hegemon. Nu este clar ce a determinat această evoluție – doar preferințele ideologice ale lui Donald Trum și ale eminenței sale „brune”, Steven K. Bannon pot explica acest lucru. Iar statele care nu sunt de acord cu direcția politicii externe americane, vor trebui să suporte consecințele: „… those that choose to challenge our interests will encounter the firmest resolve”.

Ca președinte american, Trump manifestă o predilecție nefirească pentru relații de timp clientelar (cazul Arabiei Saudite) și afinitate pentru lideri autoritari (Vladimir Putin, Rodrigo Duterte). Profundul dispreț față de normele democratice al actualei administrații americane este mai evident în politica internă decât cea externă, cea mai bună dovadă fiind atacurile lui Trump asupra puterii judecătorești și lipsa de respect față de cutumele sistemului politic american. Mai gravă este utilizarea funcției lui Trump în plan extern pentru a obține un tratament preferențial în plan economic pentru afacerile sale. Administrația Trump este una care suferă de multiple conflicte de interese și este nefiresc de venală dat fiind experiența americană.

Uitându-ne mai sus, există toate premisele ca președintele american să relaționeze prost cu cel român din motive ce nu țin de agenda bilaterală româno-americană. În principal deoarece Klaus Iohannis nu este un lider populist și este reprezentantul unei minorități naționale. Iar Trump a arătat în scurtul său mandat că relaționează prost atât cu liderii democrațiilor occidentale cât și cu reprezentanții minorităților. În al doilea rând etnia germană a președintelui român s-ar putea să-l deranjeze pe liderul de la Casa Albă, dat fiind atacurile obsesive la adresa Germaniei.

În al treilea rând, și poate cel mai important factor care ar putea să afecteze negativ vizita lui Iohannis, sunt prioritățile de politică externă diferite ale Administrației Trump în raport cu Administrația Obama. Actuală administrație pune un accent prea mare pe combaterea terorismului sau pe crize regionale de rutină (tensiunile din peninsula Coreea, tensiunile din Orientul Mijlociu), exagerând importanța strategică  a acestor amenințări, decât ascensiunea Beijingului și revizionismul Kremlinului. Cele din urmă reprezintă amenințări mult mai substanțiale și periculoase pe termen lung pentru SUA. Cu alte cuvinte, Iohannis s-ar putea să găsească un interlocutor de-a dreptul dezinteresat de poziția României în raport cu amenințarea rusă asupra flancului estic.

George VIŞAN

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s