Cum este Regele Mihai mai puternic decât regina Elisabeta 2

Putem împărţi argumentele monarhiştilor români în două mari categorii. Există argumente de sistem care pornesc de la un fapt real: existenţa unui monarh ar modifica sistemul constituţional şi (poate) cultura politică. Există apoi argumente – să le zicem – umane, care vorbesc despre calităţile, vocaţia şi educaţia pe care o primesc membrii unei case regale. Uneori aceste argumente sunt delicat de susţinut cu exemple, deoarece principii Radu şi Nicolae au fost în fapt educaţi ca persoane private. Mai important însă este că instituţionalizare formală a Casei Regale  şi a monarhiei nu vor duce neapărat la creşterea puterii şi influenţei acestora – poate chiar dimpotrivă. Se poate argumenta, în acest sens, că regele Mihai are o influenţă mai mare decât regina Elisabeta.

Regele îşi poate scrie propriile discursuri, inclusiv pe teme substanţiale. Există excepţii (cum ar fi discursul de Crăciun), dar de regulă regina îşi scrie discursurile la „sfatul” (a se citi instrucţiunile) guvernului.

Regele îşi defineşte propria Casă şi Familie. Canada are Familie Regală în frunte cu regina Elisabeta. Marea Britanie are Familie Regală, în fruntea cu aceeaşi regină. Familiile nu sunt însă … identice, cele două state luând decizii uşor diferite în acest sens. Prin comparaţie Casa Regală este la noi comunitate de familie autonomă, iar Regele poate include pe cine doreşte.

Regele este fons honorum. Teoretic regina Marii Britanii are aceleaşi prerogative

As the ‘fountain of honour’ in the United Kingdom, The Queen has the sole right of conferring all titles of honour […]. Anybody can make a recommendation for a British national to receive an honour. Queen and Honours

Totuşi această libertate se referă mai ales la ordinelor dinastice. Pentru ordinele de merit puterea reală se află în mâinile politicienilor, după cum arată şi scandalul Cash for Honours. În Commonwealth ordinele şi decoraţiile sunt în mod tipic în mâna Guvernatorului, care reprezintă Coroana.

Regele se poate implica (mai) liber în afacerile interne. Prerogativa Regală a Coroanei Britanice este definită astfel într-o notă internă a Parlamentului:

[…] over time a distinction has emerged between the monarch acting on his or her own capacity, and the powers possessed by the Monarch as head of state. In modern times, Government Ministers exercise the majority of the prerogative powers either in their own right or through the advice they provide to the Queen which she is bound constitutionally to follow.

… care pare să preia din limbajul şi mai tranşant al unui document al Ministerului de Justiţie (între timp retras de pe site):

[…] over time a distinction was drawn between the Monarch acting in his or her individual capacity and the powers possessed by the Monarch as an embodiment of the State. As the governance of the realm became more complex, power was devolved from the Monarch and exercised by his or her advisers. In modern times Government Ministers exercise the bulk of the prerogative powers, either in their own right or through the advice they provide to The Queen which she is constitutionally bound to follow.

Prin comparaţie, drepturile regelui Mihai sunt limitate doar de tradiţie. De facto el are posibilitatea de a îşi folosi/negocia influenţa. Şi, datorită celor trei puncte de mai sus, influenţa regelui, deşi modestă, este reală.

Să luăm de exemplu cazul lui Toader Paleologu, un politician care a făcut eforturi de a-şi diferenţia imaginea de a partidului din care face parte. Strategiile sale, în principiu corecte, sunt stânjenite de faptul că imaginea PDL scade (prea) mult sub limita minimei onorabilităţi. În acest sens decorarea sa de către rege îl protejează pe glumeţul politician de o parte din karma negativă a guvernării.

*

Deşi aparent paradoxală, „puterea” regelui Mihai are sens deoarece este exercitată pe baza prestigiului propriu şi aprecierii aproape unanime de care se bucură în societatea românească. În măsura în care urmaşii săi vor conserva o parte din acest prestigiu, vor avea parte şi ei de o influenţă asemănătoare. Un regim constituţional însă, este abstract şi trebuie să prevadă ipoteza cea mai rea, în care prin accidente genetice şi educaţionale, pe tron ajunge un monarh nevolnic.

Andrei Tiut

Pe aceeaşi temă:

Anunțuri

2 comments

  1. „Un regim constituţional însă, este abstract şi trebuie să prevadă ipoteza cea mai rea, în care prin accidente genetice şi educaţionale, pe tron ajunge un monarh nevolnic.”
    Această ipoteză poate fi evitată. Să nu uităm că regele Carol al II-lea a fost înlăturat de la succesiune de Casa Regală, în 1926, şi a ajuns la tron doar prin acţiunea clasei politice.
    Noile generaţii regale ştiu foarte bine că o monarhie se poate menţine doar prin susţinere populară. Recomand filmul „The Queen” (2006), poate l-ai văzut.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s