De ce nu vrea UDMR o secţie în limba maghiară la Universitatea Tehnică din Cluj? Răspunde

Într-un interviu din revista 22, domnul Peter Ekstein-Kovacs apără decizia UDMR de a impune crearea unei secţii în limba maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgul Mureş, susţinând că măsura nu reprezintă altceva decât o aplicare a legii educaţiei din 2011 şi acuzând conducerea Universităţii de naţionalism şi obtuzitate, pe baza unor informaţii private şi mai degrabă tendenţioase, până la dovezi de comportament inadecvat, privind apartenenţa rectorului instituţiei la organizaţia Vatra Românească (ca şi cum nu există membri UDMR din Consiliul Naţional Secuiesc sau din Consiliul Naţional al Maghiarilor din România sau aceştia ar fi mult mai respectabili!).

Ba mai mult, distinsul politician care acuză naţionalismul etnicilor români găseşte de cuviinţă să aducă în discuţie în mod absolut lamentabil şi suburban că, cândva cu decenii în urmă, în epoca comunistă, medici de etnie maghiară (numai de etnie maghiară?) erau repartizaţi în Moldova şi – în mod neverificabil, căci trebuie să îl credem pe cuvânt – discriminaţi la locul de muncă chiar de pacienţi!…

Din nefericire, acest joc retoric de-a naţionalismul în care a intrat domnul Peter Ekstein-Kovacs cu multă abilitate şi, încă mai voios şi mai gregar din direcţia opusă, mai mulţi politicieni de etnie română ai opoziţiei sau ai unor partide extraparlamentare, nu este decât rezultatul unei decizii greşite, luată de UDMR tocmai din astfel de preconcepţii naţionaliste deşuete pe care dumnealui nu le recunoaşte, dar întemeiată legal, însă pe baza unei legi imperfecte, cu prevederi vagi, care ignoră specificitatea învăţământului tehnic, irelevanţa sa în materie de conservare a identităţii cultural-lingvistice a unei minorităţi şi problemele de ordin practic pe care le pune segregarea lingvistică pentru formarea, integrarea şi evaluarea profesională a studenţilor din astfel de domenii. Căci, aşa cum remarcă şi domnul Peter Ekstein-Kovacs, învătământul superior în limba maternă a minorităţii nu a fost – şi nu trebuie să fie – o problemă atunci când s-a constituit secţia în limba maghiară la Universitatea Babeş-Bolyai, însă el devine o problemă majoră de ordin practic în momentul în care sistemul medical va trebui trebui să acomodeze un sistem de formare a cadrelor segregat pe criterii lingvistice.

Sistemul medical românesc este unul naţional, cu reguli şi instituţii proprii uniforme, care nu ţine cont de criterii lingvistice, politice sau de alt fel, şi în administrarea lui trebuie să primeze criteriul eficienţei şi profesionalismului, care deocamdată lipsesc cu desăvârşire. Acesta nu are nimic de-a face cu identitatea culturală a majorităţii sau a vreunei minorităţi şi tocmai de aceea decizia UDMR de a forţa crearea unei secţii maghiare la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgul Mureş nu este decât o dovadă de naţionalism etnic pentru a da apă la moară naţionaliştilor maghiari cu pretenţii enclaviste din zonă, altfel nu există niciun motiv pentru care UDMR să nu fi cerut, de asemenea, crearea unei secţii în limba maghiară la Universitatea Tehnică din Cluj, să zicem, căci îmi vine greu să cred că tinerii de etnie maghiară din România aleg să fie preponderent medici şi deloc ingineri.

Dacă în sânul comunităţii maghiare din România există, în vederea conservării identităţii culturale minoritare care este garantată de Constituţie, cerere pentru secţii noi de studiu în limba maghiară, reprezentanţii acesteia pot solicita crearea de noi secţii pe lângă Universităţile de stat cu învăţământ umanist din Braşov, Sibiu sau – de ce nu la o adică? – Bucureşti, Iaşi etc. Nimic nu justifică însă, pe baza principiului protejării identităţii culturale a minorităţilor, crearea de secţii în limba maghiară la Universitatea de Medicină sau la Politehnica din Cluj, Braşov sau de oriunde.

Dincolo de contrele retorice naţionaliste, la baza întregii dezbateri stă o lege imperfectă care reglementează învătământul universitar de stat în limbile minorităţilor. Articolul 135 din legea Nr. 1 din 2011 privind „Structura organizatorică a instituţiilor de învăţământ superior”, care reglementează crearea de secţii în limbile minorităţilor naţionale la universităţile de stat, în conformitatea cu Carta universitară adoptată de corpul profesoral şi studenţesc al universităţii în cauză, este vag şi ar trebui rescris pentru a defini în mod precis domeniile de studiu relevante pentru prevederile constituţionale de conservare a identităţii cultural-lingvistice a minorităţilor, astfel încât să excludă domeniile de studiu tehnic din aria sa de cuprindere şi, deci, să prevină pe viitor astfel de dezbateri înflăcărate, dar irelevante şi neplăcute.

Bogdan C. Enache

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s