La vânătoare de pirați! 4

Antrenament al Forțelor Navale în vedere participării la Operațiunea Atalanta

Anul acesta România va participa pentru prima dată la Operațiunea Atalanta al cărei scop este combaterea pirateriei din largul coastelor Somaliei (Cornul Africii) și din Oceanul Indian. Aceasta va fi cea mai ambițioasă misiunea navală a marinei militare de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Participarea la Operațiunea Atalanta nu va fi o simplă misiune de patrulare navală, ca în cazul participării la misiunea Active Endeavor din Marea Mediterană sub egida NATO, ci va fi în principal o misiune de luptă. România va trimite în apele limitrofe Cornului Africii o una din fregatele Tip 22 (Regele Ferdinand sau Regina Maria) care vor avea la bord un elicopter Puma Naval și un detașament de forțe speciale (GNFOS). Spun că va fi o misiune de luptă deoarece există o probabilitate destul de ridicată ca forța să fie folosită pentru îndeplinirea misiunii.

Pirații din largul coastelor Somaliei nu sunt comandați de Jack Sparrow, nu au simțul umorului și nu au nimic în comun cu pirateria din secolele XVII-XVIII (când s-a înregistrat vârful istoric al acestui fenomen). Într-un anumit sens ei reprezintă un anacronism din punctul de vedere al evoluției sistemului internațional. Pirateria a dispărut în cursul secolului al XIX-lea prin eforturile marinelor marilor puteri (în special cea a Marii Britanii) și prin progresele tehnologiei moderne: apariția vaporului cu aburi și construcție metalică. Fenomenul modern al pirateriei este întâlnit cu precădere în largul coastei somaleze și în Marea Chinei de Sud.

Pirați somalezi capturând nava MV Faina, (REUTERS/U.S. Naval Forces Central Command Public Affairs/Handout/Files)

Modul de operare al piraților somalezi este destul de simplu. O serie de ambarcațiuni ușoare, skiff-uri, sunt lansate de o navă bază, atunci când „prada” este identificată – o navă comercială. La bordul skiff-urilor se află pirați somalezi înarmați până în dinți cu arme ușoare și uneori cu lansatoarea de rachete, RPG-7. Dacă nava comercială are noroc, are la bord un detașament înarmat al unei companii private de securitate sau poate chema în ajutorul său o navă militară care patrulează apele infestate cu pirați. Pirații vor încerca să abordeze nava și să captureze echipajul și încărcătura navei. În schimbul navei, a echipajului și a încărcăturii pirații vor cere o răscumpărare.

Cauzele dezvoltării pirateriei în Somalia sunt legate de îndelungatul conflict civil din această țară și dispariția statului somalez. Dispariția efectivă a statului somalez a cauzat apariția fenomenului pirateriei, o bună parte din pescarii somalezi optând pentru piraterie pentru a supraviețui sau pentru a-și rotunji veniturile, după caz. În 2010 valoarea răscumpărărilor plătite de armatori pentru navele capturate de pirați a fost 238 de milioane de dolari, iar răscumpărare medie plătită pentru o navă de 5,4 milioane de dolari. Pagubele cauzate de piraterie economiei globale se cifreze între 7 și 12 miliarde de dolari.

De la începutul anului 2012 au fost raportate 31 de atacuri, 6 deturnări și 86 ostatici capturați de pirații somalezi. În prezent 14 nave și 199 de marinari se află în mâinile piraților somalezi. Ruta navală care traversează apele din jurul Cornului Africii va fi utilizată în 2012 de jumătate din navele port-container – deci fenomenul pirateriei nu va dispărea prea curând.

Bineînțeles că există și celaltă parte a poveștii. Pirații susțin că ei protejează resursele piscicole ale Somaliei și că răscumpărările cerute reprezintă de fapt o modalitate de a compensa pentru poluarea apelor somaleze de către navele comerciale. Ce-i drept prin dispariția flotei militare somaleze, apele teritoriale și zona economică exclusivă a Somaliei au rămas nepatrulate, iar pescadoare străine au pescuit ilegal în apele somaleze creveți și ton albastru. De asemenea pirații susțin că  apele somaleze sunt poluate intenționat de navele care le traversează, iar în trecut companii occidentale utilizate de crima organizată italiană ar fi deversat deșeuri radioctive. Aceste deșeuri radioctive ar fi poluat litoralul somalez o dată cu valurile mareice provocate de cutremurul din Indonezia din 2004.

Pentru combaterea fenomenului pirateriei au fost mobilizate forțe navale impresionante a căror misiune este să protejeze rutele comerciale maritime de atacurile piraților. Statele Unite au desfășurat, împreună cu alte state aliate, două grupări navale: CTF 150 și CTF 151, iar Uniunea Europeană a lansat Operațiunea Atalanta. India, Rusia și China participă și ele cu nava militare la eforturile de combatere a pirateriei. Eforturile de combatere a pirateriei sunt însă împiedicate de probleme legate de jurisdicție asupra suspecților de piraterie, foarte puțini dintre cei capturați putând fi judecați și de regulile privind utilizarea forței (rules of engagement), atunci când aceasta este necesară.

România se va alătura misiunii Atalanta în acest an cu o fregată aparținând Forțelor Navale. Pentru prima dată la bordul unei fregate românești se va afla pe toată durată misiunii un elicopter naval pentru a sprijini misiunile acesteia, a extinde raza de supraveghere a senzorilor și pentru a lansa echipe de boarding. Forțele speciale aflate la bord vor beneficia și de sprijinul unei ambarcațiuni rapide (RHIB) care să le permită să lanseze misiuni de boarding sau să vină în sprijinul unor nave aflate în pericol.

De ce participăm la o asemenea misiune? România are un interes politic și economic în a proteja căile de navigație. Țara noastră beneficiază de pe urma comerțului internațional, iar navigatori români au căzut victime atacurilor piraților somalezi. Participarea României la Misiunea Atalanta, ca și la alte misiuni militare externe, sporește influența Bucureștiului în plan internațional, ca furnizor de securitate. Participarea la Operațiunea Atalanta reprezintă contribuția României la eforturile de crearea și susținere a PESC, precum și un act de solidaritate față de aliații săi.

Participarea românească la Operațiunea Atalanta are două mari necunoscute, din punctul meu de vedere: care vor fi rules of engagement care vor guverna misiunea și ce se va întâmpla cu pirații capturați.

George VIŞAN

Anunțuri

4 comments

  1. ii predam rusilor, care nu-s din UE si care – daca’mi aduc aminte bine – au mai capturat niste pirati si i-au aruncat lejer in inchisoare sau ceva similar. din pacate nu-mi aduc aminte bine – dar a fost un caz cca 1-2 aniin urma 🙂

  2. Eu nu ma indoiesc ca romanii vor utiliza forta in aceasta misiune, daca va fi cazul. Dar oare vor putea eliberea ostatici sau scufunda nave baza ale piratilor.
    Probarea infractiunii de piraterie e destul de dificila, in ciuda unor acorduri internationale in acest sens. Deobicei in cazul in care sunt probe piratii sunt predati Keniei spre judecare.

  3. eu cred ca pirati astia sunt mai dotati ca noi…..:) 😉
    va fi ceva de genul… care pe care…..
    din cate am vazut la ziua marine… sau la portile deschise.. la tehnica militara navala suntem praf……

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s