România își modernizează, în sfârșit, fregatele 1

kb-12-12-13-ferdinand-romanya-gemi-22

Confruntată cu agresivitatea și revizionismul rusesc din regiunea Mării Negre, România a hotărât, în sfârșit, să-și modernizeze cele două fregate achiziționate din Marea Britanie în 2003, Regele Ferdinand (F-221) și Regina Maria (F-222). Spre deosebire de alți ani, când decidenții politici doar au vorbit despre modernizare celor două nave, în 2016 s-au alocat fondurile necesare demarării acestui proces.

Ministerul Apărării a anunțat pe 16 martie că a declanșat procedura de atribuire a contractului de modernizare a celor două nave, anunțul de licitație fiind postat în Sistemul Public de Achiziții Electronice. Pentru modernizarea celor două fregate România este dispusă să plătească o sumă maximă de 220 de milione de euro sau aproximativ un miliard de lei, incluzând TVA. Întreg procesul de modernizare al celor două nave ar trebui să dureze 43 de luni, și presupune reparația capitală și instalarea de noi sisteme electronice și de luptă.

Cele două nave nu vor intra simultan în procesul de modernizare, ci succesiv, pentru a nu fi perturbate prea mult operațiile flotilei de fregate. Întregul proces de modernizare ar trebui să fie realizat într-un șantier românesc, „din motive de securitate”, firma câștigătoare trebuind astfel să încheie parteneriate cu unul din șantierele românești. Contractul ar uma să fie atribuit în luna mai, când MApN va anunța câștigătorul licitației. Două companii internaționale și-au manifestat până acum interesul pentru acest program militar românesc: BAE Systems și SAAB AB. La licitație s-ar putea să particie însă și alte companii internaționale de armament – companii din Turcia s-ar putea să participe la rândul lor la procesul de achiziție.

Cele două fregate din clasa Broadsword (Type 22) sunt cele mai capabile nave din dotarea Forțelor Navale Române. La momentul achiziției au reprezentat atât un salt tehnologic, cât și unul doctrinar pentru marina militară a României, care a putu astfel executa misiuni în afara arealului Mării Negre – în Marea Mediterană și Oceanul Indian. Aceste două nave au reprezentat adevărate școli pentru marinarii militari români, care astfel au putut pune în practică procedurile și tacticile utilizate de marinele statelor membre NATO. Cele două fregate au sporit nivelul de interoperabilitate al floteri românești cu partenerii săi din Alianță și au introdus capabilități noi, cum ar fi aviația navală ambarcată prin inițierea programului Puma Naval.

Modernizarea celor două nave însă vine cam târziu. Regina Maria și Regele Ferdinand ar fi trebuit să treacă prin „etapa a doua de modernizare” încă din 2008-2009. La momentul achiziției lor de către România ele aveau deja în jur de 20 de ani vechime de la intrarea în serviciu, cu toate că Royal Navy le-a utilizat puțin (12-14 ani). Deși resursa lor a fost regenerată când au intrat în dotarea Forțelor Navale Române, în prezent cele două fregate sunt relativ demodate.

Ministerul Apărării speră să le mai utilizeze încă 20 de ani după modernizare, ceea ce înseamnă că în momentul scoaterii lor din serviciul activ al marinei militare ele vor avea în jur de 50 de ani – extrem de mult pentru un combatant de suprafața minor, cum sunt clasificate fregatele, al căror ciclu de viață operațională este cotat la 30-35 de ani. În mod real nu cred că cele două nave vor servi ceva mai mult de 10-15 ani sub pavilion românesc, după modernizare.

Dat fiind „vârsta” celor două fregate programul de modernizare nu este unul generos. Lucrul aceste îl putem de duce din suma alocată – 220 de milioane de euro, 110 milioane pentru fiecare navă – sumă care trebuie să includă sistemele electronice (radare, sonare, echipamente de război electronic) și noile sisteme de armament (rachete antinavă, rachete antiaeriene și tunuri ușoare), la care se adaugă bineînțeles, reparația capitală și modificările necesare instălării noilor dotări. Companiile care vor licita pentru acest proiect vor avea ceva de furcă pentru a se încadra în parametri financiari impuși de statul român, mai ales că factorul determinant pentru câștigarea contractului de modernizare va fi prețul cel mai mic.

Între timp Federația Rusă își consolidează prezența în Peninsula Crimeea transformând-o concomitent într-un bastion antiacces împotriva NATO și a Statelor Unite prin desfășurarea de sisteme antinavă și antiaeriene performante, și într-o bază de proiectare a puterii în Marea Mediterană și Oceanul Indian prin modernizarea Flotei Mării Negre. După anexarea Crimeei, Rusia a alocat 2,43 de miliarde de dolari pentru modernizarea Flotei Mării Negre și a demarat un program ambițios de dotare a acesteia cu nave militare.

Până în 2018 prezența navală rusă în Marea Neagră ar fi trebuit să crească cu 6 fregate multirol din clasa Amiral Grigorovici și cu 6 submarine din clasa Kilo. În prezent Flotei Mării Negre s-au alăturat 4 submarine din clasa Kilo, 2 corvete din clasa Buyan-M echipate cu rachete de croazieră Kalibr, care pot lovi ținte la 2500 km distanță, și 2 fregate din clasa Amiral Grigorovici (care la rândul lor sunt echipate cu același tip de rachete de croazieră). Per total prezența navală rusă în 2016 ar putea crește cu 3 fregate noi, 5 submarine noi din clasa Kilo și cu un număr neprecizat de corvete din clasa Buyan-M (4 sunt în acest moment în construcție în șantierele navale ruse, dar destinația lor nu este încă precizată).

Acest program naval ambițios nu a fost însă lipsit de probleme. Conflictul cu Ucraina însemnat și pierderea principalei surse de turbine navele necesare construcției celor 6 fregate Amiral Grigorovici. Doar 3 din cele 6 fregate comandate vor intra se pare în componența Flotei Mării Negre din această cauză (deficitul probabil este/va fi suplinit de nave din clasa Buyan-M). Celelalte trei nave se pare că vor fi exportate. O altă problemă pentru programul naval rus din Marea Neagră este stare economiei ruse. În 2016 s-a anunțat o scădere a cheltuielilor militare cu 5%, ceea ce ar putea să semne că ambițiile navare ruse vor avea de suferit pe termen scurt și mediu.

Comparată cu efortul militar rus din Marea Neagră, modernizarea celor două fregate, poate părea un efort infim. România poate capitaliza însă politic și diplomatic acest efort. Prin demararea acestui proiect militar țara noastră arată că este dispusă să depună eforturi pentru asigurarea securității flancului estic, fiind un furnizor de securitate, nu numai un consumator. Unul din proiectele militare anunțate de București la începutul acestui an a fost crearea unei forțe navale NATO care să patruleze în Marea Neagră. Modernizarea celor două fregate reprezintă un pas spre materializarea acestui proiect.

România nu poate avea o politică credibilă la Marea Neagră în absența unei flote militare capabile și moderne.

George VIŞAN

O variantă a acestui articol a fost publicată și în Revista 22

Anunțuri

One comment

  1. Pingback: România își modernizează, în sfârșit, fregatele | Civitas Politics | B.I.G'S BLOG

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s