Trei argumente raționale pentru monarhie 11

Regii României: Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I

Cu ceva timp în urmă George a scris un argument anti-monarhic și pro-republican. Deși corect în liniile sale generale, acesta se referea nu atât la monarhie cât la „mitul monarhic”.  Este o diferență dintre un posibil discurs rațional asupra monarhiei constituționale și discursul obișnuit al partizanilor ideii. Aceștia din urmă amestecă adeseori argumente istoriciste (România a fost în mod tradițional monarhică) sau culturale (sufletul poporului român cere…) cu o perspectivă hiperbolizantă asupra rolului dinastiilor în lumea contemporană. Un bun exemplu este „Manifestul regal” patronat (deși nu neapărat asumat) de principele Radu prin publicarea pe blogul propriu

Dragoș Paul Aligică a încercat de curând un argument pro-republican care recunoaște această distincție. Argumentul este destul de general făcând referire la „teoria politică de azi”. Mai interesantă este provocarea de a pune argumentul monarhic pe baze raționale.

În rândurile de mai jos voi încerca să schițez una argument rațional și rezonabil despre beneficiile unui eventual regim monarhic-constituțional. Înainte de a începe este important să menționez despre ce tip de regim stăm de vorbă. Un monarh pur simbolic ar deveni destul de rapid obiect de ridicol – nu cred că societatea românească are atât de mult respect pentru tradiție încât să tolereze o demnitate lipsită de orice funcționalitate. Deci vorbim de un monarh cu un minim de atribuții, ceva în genul afacerii King–Byng (unde King e primul ministru)

Apoi, este bine de menționat că deși prefer oricând o monarhie republicii actuale nu cred că monarhia este singura alternativă constituțională viabilă. Poate nu este nici măcar cea mai bună. Este însă suficient de viabilă pentru a merita un argument așezat.

Așadar….

Argumentul 1: Disiparea sentimentului populist-mistic

Din motive asupra cărora nu insist există în orice moment un segment al populației care așteaptă ca statul/conducătorul să reprezinte în mod integral și  ideal prezentul trecutul și viitorul unei națiuni. Acest segment tinde să crească în perioade de criză până în  punctul în care stânjenește sau periclitează dezvoltarea unei culturi democratice. Un rege (sau o regină) sunt printre candidații ideali pentru a întruchipă această aură mistică. Spre deosebire de un președinte sau prim-ministru însă, un monarh are puteri preponderent simbolice, deci atașamentul irațional al susținătorilor să rămâne fără efect. Putem spera chiar că odată ce atașamentul simbolic este investit în monarh, alegătorul va putea alege să voteze cu capul și nu cu inima.

Argumentul 2: o perspectivă suplimentară

Exista odată un aforism care spunea că președinții americani urmăresc să fie re-aleși în primul mandat în timp ce în timpul celui de-al doilea caută să obțină premiul Nobel pentru pace. Problema gândirii pe termen scurt nu apare însă doar la americani ci și în toate democrațiile moderne. Dată fiind perspectiva îngustă de care dau dovadă adeseori politicienii existența unui om de stat „antrenat” să privească în perspectiva durate lungi nu poate decât benefică.

În multe democrații avansate un asemenea rol e îndeplinit de societatea civilă însă la noi, sper că veți fi de acord, e loc de îmbunătățiri.

Argumentul 3: O monarhie parlamentară

Cel mai „natural”, monarhia funcționează cu un regim în care primul-ministru e ales de parlament.  Mai mult chiar decât o republică, o monarhie parlamentă ajută la separația mentală între rolul simbolic (Monarh) cel strategic (Parlament) și cel executiv (Guvern).

Aceasta nu este un atuu în sine, ci doar în măsura în care agreați un asemenea aranjament instituțional. Personal țin minte doar două momente de înțelepciune a președinților post-decembriști și vreo 5-6 ale parlamentelor, deci susțin un regim parlamentar.

Cele trei argumente nu sunt suficiente pentru a schimba forma de guvernământ. Totuși, nu îmi vin în minte nici argumente republicane prea puternice. Desigur, republica este cea mai naturală formă de organizare în această epocă egalitaristă – dar acesta e un argument practic și nu teoretic. Un simplu referendum într-un moment „norocos” este suficient să îl răstoarne.

Andrei Tiut

Anunțuri

11 comments

  1. Plecind tot de la provocarea lui Dragos Aligica, eu am facut o alta analiza. Concluzia? Desi monarhiile constitutionale sunt percepute ca prafuite si mai degraba perimate, daca vrei sa traiesti intr-o tara in care sa te bucuri de un grad ridicat de libertate economica si de libertate a presei, de un nivel scazut al coruptiei si de un nivel ridicat al respectarii drepturilor de proprietate, al democratiei si al indicelui de dezvoltare umana, alege o monarhie constitutionala din zona euroatlantica. Ai cele mai mari sanse sa fii multumit cu ce gasesti.

    Analiza o puteti citi aici: http://forum.liberalism.ro/viewtopic.php?t=4171

    • Interesante cifre. Desi la o adica cred ca ar fi si mai interesant daca s-ar pondera cu numarul de locuitori.

      Dar analiza citata este un argument „negativ”, ea ne arata ca monarhia nu distruge prosperitatea. Nu stim insa daca monarhia a creat prosperitate, prosperitatea a creat monarhie sau daca ambele au o cauza comuna.

      Un argument pozitiv ar fi acela in care monarhia precede si cauzeaza prosperitatea. Cazul spaniol vine in minte, dar nu cunosc analize de politca comparata care sa il coreleze estul Europei.

  2. Cu intarziere ma implic si eu in dezbaterea aceasta. Articolul pe care il citeaza Andrei se refera la o anumita perceptie ideala a monarhiei in Romania, prezenta in sfera publica romaneasca si incurajata de casa regala. Eu am vrut sa aduca cateva argumente rationale pentru a demonstra ca in spatele acestei abordari se gaseste de fapt o mitologie.

    Consider ca pot fi gasite argumente similare ca greutate atat in sprijinul monarhiei constitutionale, cat si a republicanismului. In acelasi timp monarhia in Romania este idealizata de catre proponentii acesteia. Se creaza falsa impresia ca simpla renuntarea la Republica ne va vindeca de toate tarele politicii romanesti, va anula conflictele politice si va crea prosperitate..

    Din punctul meu de vedere un regim monarhic constitutional romanesc ar ascunde mai usor ineficienta institutionala, coruptia si ar favoriza perpetuarea partitocratiei. In plus am dubii mari in privinta impartialitatii politice a Casei Regale de Romania.

  3. Analiza mitologica pe sentimentele monarhice s-a mai facut. In mai multe locuri pot subscrie la analiza ta, deci nu avea sens sa mai consum bitii pe net. Si da, monarhia „monarhistilor” este iealizata.

    Ceea ce lipseste este o dezbatere pe linia de cost-beneficiu, si de aceea ar fi interesant daca ai detalia beneficiile republicanismului, sau daca am gasi un monarhist dispus sa discute pe aceasta linie (am incercat eu sa gasesc, dar fara mare succes, poate dau un anunt pe FB).

    Despre impartialitatea Casei Regale nu stiu ce sa zic. Depinde mult de cadrul constitutional cat si de cine ar fi rege in caz de restauratie. Iar cu argumentul pe care l-ai adus la un moment dat ca Basescu nu se simte aprope de rege, nu sunt de acord. Impartialiatea casei regale este supunerea fata de reguli nu echidistanta fata de personalitati

  4. Pingback: Cum este Regele Mihai mai puternic decât regina Elisabeta « Civitas Politics

  5. Referitor la argumentul lui George Vişan:
    L-aţi vedea pe Dragnea mergând la Principesa Margareta şi spunându-i: „Alteţă, să punem de-o şpagă?”.
    Cred că instituţia prezidenţială, mai ales când este reprezentată de un om în care există o mare încredere (cum este actualul preşedinte), maschează în aceeaşi măsură corupţia clasei politice. Din contră, cred că sub o monarhie s-ar vedea mai clar diferenţa dintre o Casă Regală corectă şi ceilalţi.

    Andrei, hai să discutăm pe linia cost-beneficiu 🙂
    Sper că ştii cum funcţionau, în vremea lui Carol I, Domeniile Coroanei: statul a oferit regelui câteva proprietăţi din care, folosind uzufructul, acoperea cea mai mare parte din cheltuielile instituţiei. Au fost foarte bine administrate, dovadă fiind lipsa oricăror răscoale pe aceste tenuri în în 1907. De ce nu s-ar putea urma acest model?
    Casa Regală are deja proprietăţi de protocol (Palatul Peleş, Castelul Săvârşin), dacă statul le restituie permanent şi Palatul Elisabeta şi le dă în administrare câteva terenuri de la RA-APPS, vom vedea cum această instituţie va fi mult mai ieftină şi mai eficientă decât cea prezidenţială.
    Nu am reuşit încă să aflu cum 8 Case Regale (aprox. 165 de milioane de euro), cu o populaţie însumată de 160 de milioane de locuitori, pot fi mai ieftine decât un preşedinte al unei republici parlamentare, Italia (228 de milioane de euro!), având o populaţie de 61 de milioane de locuitori. Dacă nu mă crezi, vezi presa italiană: http://www.thelocal.it/20131217/italian-politics-costs-taxpayers-a-year.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s