În lunile septembrie-octombrie 1939, Polonia fusese cucerită şi dezmembrată, ca urmare a unei duble agresiuni, a Germaniei naziste în vest şi a Uniunii Sovietice în est, desfăşurată conform Protocolului Adiţional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov semnat de Germania nazistă şi Uniunea Sovietică în data de 23 august 1939, care a declanşat Războiul al Doilea Mondial. În data de 30 noiembrie 1939, Stalin declanşase campania de cucerire a Finlandei, după ce ocupase în trecere cele trei ţări baltice, iar în vest Germania nazistă pregătea ofensiva fulger care va duce la cucerirea Franţei, Belgiei şi Olandei.

În data de 6  ianuarie, Sărbătoarea Bobotezei în calendarul creştin-ortodox, Regele Carol al II-lea al României asistă la o paradă militară la Chişinău, organizată pentru a arăta hotărârea statului român de a-şi apăra integritatea teritorială şi suveranitatea în faţa ostilităţii declarate a Uniunii Sovietice, stat care nu a rescunoscut Tratatul de la Versailles încheiat după Primul Război Mondial şi care a refuzat să încheie un tratat de pace cu România în perioada interbelică. Câteva luni mai târziu, în data de 26 iunie 1940, la scurt timp după capitularea Franţei, aliatul vestic tradiţional al României, în faţa Germaniei naziste, Gheorghe Davidescu, ministrul plenipotenţiar al României la Moscova este convocat de Viaceslav Molotov, ministrul de externe al Uniunii Sovietice, care îi înmânează un ultimatum, transmis degrabă la Bucureşti, prin care Uniunea Sovietică cerea României să cedeze în termen de zece zile Basarabia şi Bucovina de Nord, adică mai bine de jumătate din vechiul Principat al Moldovei. Ultimul capitol al înţelegerii de la baza alianţei nazisto-sovietice prin care Europa Centrală şi de Est era împărţită între cele două puteri era pe cale să se materializeze.

Guvernul României cere sprijin diplomatic Germaniei şi Italiei, însă, aşa cum era de aşteptat, cele două ţări îndeamnă România să cedeze teritoriile cerute de Uniunea Sovietică. Stalin refuză cererile de negociere din partea României şi răspunde cu noi note ultimative. Regele Carol al II-lea convoacă un Consiliu de Coroană, la care principalii lideri politici şi oficiali militari ai ţării – considerând că România, rămasă fără aliaţi, ar fi zdrobită de un război pe două, chiar trei, fronturi şi că ar dispărea cu totul de pe hartă asemeni Poloniei în cazul în care ar încerca să reziste militar – decid să accepte ultimatumul sovietic. Va urma curând, în data de 30 august 1940, o nouă dezmembrare a României, în urma Dictatului de la Viena, prin care Germania nazistă şi Italia fascistă şi-au recompensat aliaţii regionali, Ungaria şi Bulgaria, cu teritorii româneşti : Transilvania de Nord şi Dobrogea de Sud.

Câteva zile mai târziu, în data de 6 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea – pe fondul cedărilor teritoriale, a opoziţiei sale faţă de Hitler şi a impopularităţii personale crescânde dobândite în cursul domniei sale – este forţat să abdice şi România însăşi va deveni un satelit al Germaniei naziste sub regimul instaurat de generalul Ion Antonescu şi (pentru scurtă vreme) filo-fascistul Partid al Legionarilor… Până în data de 23 august 1944, când tânărul Rege Mihai I anulează alianţa cu Germania nazistă, ordonă arestarea mareşalului Ion Antonescu şi România se alătură Aliaţilor…

Bogdan C. Enache