Palatul Cotroceni, 17 Februarie 2016, ora 22:00:
Consilier 1: Ce am făcut băăăăi! Ce am făcut! Cum s-a întâmplat prostia asta!?
Consilier 2: Ce a făcut frate! Ce a putut să spună! Cât de prost a dat! Ai vorbit cu el?
Consilier 1: Da, e în șoc. I-am zis să bea un pahar de whiskey, să-i treacă…
Consilier 2: Și ce a zis?
Consilier 1: Nimic. S-a uitat urât la mine și eu am ieșit repede din birou!
Consilier 2: Înotăm acum în rahatul lui Voiculescu, după un an și un pic de mandat… Tu ai văzut ce e pe facebook, ce e în online? Își bate Băsescu joc de el, Gâdea…
*
Meanwhile, în sediul PSD, de pe Șoseaua Kiseleff, târziu în noapte, în biroul președintelui, Liviu Dragnea își toarnă tacticos un pahar de whiskey…
Liviu Dragnea: Bă Mădăline, ce zi nebună! Mi-a picat legea la Camera, dar ce circ a ieșit la Senat! Ce circ! Adu-mi aminte să-i trimit ceva lui Călin! Ah ce a ieșit! Nu-mi vine să cred! Cum a putut să o dea Iohannis! Cum a putut să se delegitimeze singur, printr-o singură frază! Ah!
Mădălin Voicu: Da…
Liviu Dragnea: Nu-mi vine să cred, neamțul chiar a crezut că voi trânti guvernul în Parlament! Tu pricepi chestia asta, omule!? Ia cântă-mi la vioara aia ta un vals de… de Liszt!
*
Meanwhile, pe facebook, grupuri de cetățeni furioși tastau de zor:
„FMM Iohannis!”
Ce s-a întâmplat de fapt miercuri, 17 februarie 2016?
PSD a jucat la cacialma și a câștigat. Guvernul condus de Dacian Cioloș este rezultatul unui compromis între social-democrați. În momentul când a căzut cabinetul Ponta, devenise evident că nu președintele va forța numirea unui premier din partea PNL, însă liberalii nu dispuneau de destule voturi în parlament pentru acest lucru. Pentru a evita o criză politică în an electoral, s-a mers pe ideea unui cabinet de tehnocrați, care teoretic să beneficieze de sprijinul general al forțelor politice din parlament. Dar cabinetul Cioloș nu are o majoritate pe care să se sprijine, și niciunul dintre partidele mari nu-și asuma paternitatea acestui proiect, în an electoral. De unde rezultă că acest guvern este vulnerabil politic la șantaj și la inițiative populiste. Aspect deja evident din atitudinea parlamentarilor față de miniștrii acestui guvern.
Pe de altă parte nici partidele mari nu o duc foarte bine după contestarea publică pe care au suferit-o după incendiul de la club Colectiv. Cele mai bune dovezi în acest sens sunt inițiativele politice cu care au debutat la început de an: schimbarea formulei electorale la alegerile locale (PNL), legea defăimării sociale (PSD) și legea prevenției (PNL). Ce au toate aceste inițiative în comun: sunt prost formulate, sunt populiste și sunt lipsite de obiect. PSD s-a descurcat însă mai bine și deși a terminat anul 2015 în corzi, acum a preluat inițiativa. Cum? Profitând de lipsa de abilitate politică al lui Klaus Iohannis și manipulând falsa temă a evacuării trustului Intact.
Numai un politician inabil ar fi putut crede că PSD ar fi dorit să dărâme guvernul condus de Dacian Cioloș în acest moment. Și-ar fi asumat PSD și Liviu Dragnea, riscul unei guvernări cu 4 luni înainte de alegerile locar și 9 luni înainte de alegerile legislative? Nu. Însă Klaus Iohannis a fost destul de naiv să creadă acest lucru. De ce? Numai dânsul poate răspunde la această întrebare. Rămân în schimb cuvintele, care îl pot costa un al doilea mandat – suntem în era 24 hours news cycle.
Eu cred că aţi ajuns într-o situaţie neplăcută şi inutilă. Cred că libertatea de exprimare nu poate fi suprimată pentru banale motive administrative. Abordarea heirupista din partea ANAF mi se pare nepotrivită dacă nu discutabilă. Am constatat, din discuții pe care le-am avut, că există deschidere la factorii de decizie și prin discuții așezate și calme, se găsesc soluții convenabile.
Cuvinte care aduc aminte, din păcate, de celebra remarcă a lui Adrian Năstase: „Eu nu cred în arestările de vineri seara!”
Există însă și o altă posibilitate – Klaus Iohannis chiar a crezut/crede că aplicarea unei sentințe judecătorești poate aduce atingere libertății de expresie. În cazul acesta totul este pierdut – pentru președinte.
În prezent Klaus Iohannis nu mai poate juca cartea reformatorului și nici poza în apărătorul statului de drept.