Presedintele Moldovei, Vladimir Voronin si-a anulat astazi declaratia de presa televizata programata pentru ora 19:30 si intr-un comunicat redactat in limba rusa i-a acuzat pe protestatari ca sunt “o mana de fascisti beti de furie incearca sa comita o lovitura de stat.” De asemenea ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova si-a rechemat ambasadorul din Romania pentru consultari.
Implicaţiile regionale sunt evidente: Rusia nu va mai tolera acţiuni ale statelor CSI care îi vor pune la îndoială controlul asupra spaţiului ex-Sovietic sau a „vecinătăţii apropiate” cum este definită geopolitic de către Kremlin această zonă de interes strategic. Perioada de slăbiciune a Rusiei după dizolvarea Uniunii Sovietice s-a încheiat şi Moscova este pregătită să utilizeze forţa pentru a-şi apăra interesele. De asemenea statele tentate de a se alatură instituţiiilor occidentale trebuie să înţeleagă că ajutorul acestora în situaţii limită s-ar putea sa nu vină. Ukraina, în viziunea Moscovei riscă să aibă aceeaşi soartă ca Georgia dacă nu renunţă la aspiraţiile ei euro-atlantice.
Războiul început pe 7 august 2008 în Caucaz între Georgia şi Rusia reprezintă un punct de cotitură pentru politica internaţională post-Război Rece. Ordinea politică de după sfârşitul Războiului Rece caracterizată prin momentul unipolar american şi prin speranţa creeării unui sistem internaţional dominat de valori liberale s-a încheiat „oficial”.
Scopul acestui articol este să analizeze semnificaţia războiului Ruso-Georgian, ce aparent tocmai s-a încheiat, dintr-o dublă perspectivă, regională şi sistemică.
Civitas Politics 