Note asupra unui război II: Implicaţii Răspunde

Implicaţiile regionale sunt evidente: Rusia nu va mai tolera acţiuni ale statelor CSI care îi vor pune la îndoială controlul asupra spaţiului ex-Sovietic sau a „vecinătăţii apropiate” cum este definită geopolitic de către Kremlin această zonă de interes strategic. Perioada de slăbiciune a Rusiei după dizolvarea Uniunii Sovietice s-a încheiat şi Moscova este pregătită să utilizeze forţa pentru a-şi apăra interesele. De asemenea statele tentate de a se alatură instituţiiilor occidentale trebuie să înţeleagă că ajutorul acestora în situaţii limită s-ar putea sa nu vină. Ukraina, în viziunea Moscovei riscă să aibă aceeaşi soartă ca Georgia dacă nu renunţă la aspiraţiile ei euro-atlantice.

Pentru România, adeptă a integrării Georgiei şi Ucrainei în NATO acest conflcit reprezintă o lovitură grea dată politicii noastre externe. Cazul Georgiei se poate repeta oricând în Moldova, unde conflctul din Transnistria se poate dezgheţa în cazul în care guvernul de la Chişinău ar dori să se alăture occidentului, iar pentru România o Moldova satelit al Moscovei este un rezultat indezirabil. Iniţitivele României la Marea Neagră de asemenea sunt compromise, prima pierdere fiind se pare proiectul Nabucco. Cu toate că pentru România apartenenţa la NATO şi alianţa cu Statele Unite ne oferă un grad de protecţie ridicat faţă de posibilele acţiuni ale Moscovei, acest lucru nu ne va scuti de conflicte cu Rusia. Deja prin gazduirea de baze SUA, prin avansarea unor initiative politice la Marea Neagră, prin sprijinul acordat Georgiei si Ucrainei şi prin interesul acordat scutului antibalistic al SUA ne situăm pe poziţii de conflct cu Rusia. Victoria Rusiei înseamnă că iniţiativa în aceata regiune a trecut de partea ei, iar politica noastră externă trebuie să se adapteze acestui fapt. Nu argumentez că ar trebui să ne apropiem de de Moscova, acest lucru nefiind prudent sau interesul României, ci să gasim acele soluţii care să contracareze acţiunile Federaţiei Ruse.

Am menţionat că voi trata războiul din Caucaz dintr-o perspectivă dublă regionlă şi sistemică. Am afirmat de asemenea că acest război marcheză sfărşitul oficial al momentului unipolar american. În secţiunea ce urmează voi argumenta această afirmaţie.

Statele Unite au fost umilite de Rusia prin înfrângerea Georgiei în acest război. Georgia este aliatul Statelor Unite în regiune, iar Rusia a demonstrat că America nu îşi poate proteja aliatul. De fapt este pentru prima oară în istorie când un aliat al Statelor Unite este atacat militar şi SUA se mulţumeşte să răspundă prin proteste diplomatice. De ce?

În primul rând Statele Unite sunt preocupate acum de situaţia din Orientul Mijlociu şi Afganistan. În al doilea rând Rusia este mult mai importantă pentru politica Statelor Unite decât Georgia. Fără acordul Rusiei SUA nu ar fi putut avea acces la fostele baze sovietice din proximitatea Afganistanului şi nu ar fi putut înlătura regimul taliban de la putere. Mai mult în acest moment Statele Untie are nevoie de Rusia în negocierile cu Iranul privind programul nuclear clandestin al acestui stat. Separat de această chestiune America şi Iranul se găsesc într-un joc complex privind viitorul Orientului Mijlociu şi situaţia din Irak, iar Rusia este capabilă să înclina balanţa în favoarea Teheranului. Cu alte cuvinte Rusia este un aliat mai important decât Georgia. În al treilea rând din punct de vedere militar America nu avea resursele necesare unei intervenţii în Marea Neagră. Statele Unite sunt angajate total în Orientul Mijlociu şi în Afgansitan. Nu există rezerve suficiente pentru a fi angajate în Caucaz şi nu este indicat acest lucru în momentul de faţă.

Această situaţie reprezintă sfărşitul momentului unipolar deoarece demonstrează că Statele Unite nu pot fi prezente peste tot unde interesele sale sunt ameninţate. În al doilea rând în momentul de faţă nu poate să-şi proteje absolut toţi aliaţii. În al treilea rând Statele Unite este momentan dependentă de puteri ale căror acţiuni pot afecta în mod grav obiectvel politicii externe americane. Rusia nu este încă o mare putere şi nu este Uniunea Sovietică din anii 70, dar este suficient de puternică încât să afecteze politica externă americană. În acelaş timp nu este un aliat loial, iar după încheierea războiului împotriva terorismului este posibil să dezvolte o relaţie adversarială cu SUA.

Statele Unite sunt în continuare fără rival, dar sunt într-o poziţie dezavantajoasă de pe urma cărei se poate profita. Este angajată strategic în Orientul Mijloci şi în Asia de Sud, iar economia americană se află în recesiune. Este un moement periculos pentru politica externă a SUA şi prudenţa trebuie să capete prioritate. Soarta Georgiei este deplorabilă, dar într-un anumit sens era inevitabilă. Totuşi neintervenţia Statelor Unite în favoare Georgia, un stat aliat şi o democraţie tânără este un semnal prost transmis de Statele Unite, care a făcut din promovarea democraţiei, cel puţin la nivel declarativ, cheia de boltă a strategiei sale globale. Pentru cei care sperau că momentul unipolar al SUA va redefini relaţiile internaţionale, războiul Ruso-Georgian reprezintă utimul cui bătut în sicriul acestei idei. Acest moment a trecut iar acum asistăm la naşterea unei noi ordini globale, în care America va avea în continuare un cuvânt de spus, dar care nu va fi singurul punct de vedere care se va face auzit.

George VIŞAN

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s