De iarnă: Monștri pe șenile versus tehnologie inteligentă off the shelf 5

Clipboard01

Acum doi-trei ani am avut o dispută cu câțiva amici. Eu spuneam că în secolul 21 este jenant ca un elicopter de salvare care recuperează oameni de pe casele inundate să stea la 15 m deasupra clădirii. Ar fi mai normal, ziceam, să vină la la un metru, ca în filmele americane cu soldați în junglă. Amicii mei fiind mai pricepuți la armament și aviație m-au convins (nu fără efort) că bat câmpii. Că dorințele mele sunt rodul imaginației febrile ale unui amator fără cunoștințe de aerodinamică.

Între timp am aflat că există elicoptere amfibii, așa că m-am simțit parțial răzbunat. Adevărul este, însă, și eu eram prizonierul aceleiași gândiri „hard” care spune că, dacă natura ne aruncă în față dificultăți, noi trebuie să aruncăm înapoi monștri din oțel și petrol. Ori, această gândire este greșită. Nu este mereu nevoie să ridici în aer elicoptere. Atunci când vin inundațiile poți folosi vehicule pe pernă de aer sau chiar bărci. Atunci când niște bătrânei simpatici sunt înzăpeziți la capătul lumii nu este nevoie să trimiți per pedes doi jandarmi cu mâncare pe distanța de 12 km ci poți folosi un snowmobil. În câțiva ani (să zicem trei) dronele aeriene disponibile comercial vor fi la fel de eficiente în căutare (raportat la cost) pe cât sunt astăzi elicopterele.

Să vorbim deci de tehnologie. V-ați gândit, spre exemplu, că nu există o aplicație de mobil a 112? Care aplicație să fie obligatoriu instalată pe toate smartphonurile angajaților statului care au obiceiul de a face lucruri periculoase. Nu, noi credem că este suficient să avem un transponder care trimite informații la Moscova pe niște frecvențe care sunt sau nu monitorizate de cineva.

(Ca să fim corecți, există o aplicație e dezvoltată de Salvamont și Vodaphone. Bravo lor. Doar că legătura se face la dispeceratul Salvamont nu la 112.)

Acestea sunt lucrurile pe care cei mai mulți le știm. Să vorbim însă și de lucrurile pe care nu le știm. De exemplu asta:

Jucăria de mai sus costă puțin peste 300 de RON. O sculă cu adevărat performantă costă între 1500 și 3000 de RON. Cu acestea din urmă, însă, deszăpezești și strada dacă vrei.

Dar, ați putea spune, poate un doctor specialist transportat de urgență nu are un smartphone personal. Sau poate bieții oameni de la țară nu își permit nici cei 300 de RON. Este și nu este adevărat. Poate că doctorul specialist nu are smartphone pentru că nu îi vede utilitatea; și poate că ar fi convins să îl aibă dacă ar vedea telefonul ca pe un instrument de salvat vieți. Cât despre freză, 300 de RON înseamnă mai puțin de 10 litri de palincă. Desigur, nu toată lumea are acei zece litri, dar nici nu este nevoie ca toată lumea să aibă freză.

Problema este mai degrabă culturală. Odată cu progresul tenologiei de masă („off-the-shelf”) există obiecte care ne-ar fi utile dar despre care nu știm că există. Sau știm că există dar nu credem că ni le putem permite. Sau știm că ni le-am putea permite, dar nu prea avem încredere că vor funcționa.

Până la urmă este logic. Tatăl meu a folosit lopata. Bunicul meu tot lopata. Primul ministru Ungureanu ne-a îndemnat să folosim lopata. Vin soldații la deszăpezit – cu lopata. Dana Grecu îi laudă pe soldații care lucrează cu lopata. De ce aș căuta soluții alternative?

Dacă, în schimb, ISU și armata (instituții respectate) ar folosi, alături de șenile și lopeți, tehnologii eficiente și accesibile, atunci aceste tehnologii s-ar răspândi apoi mai departe în rândul populației. De la bătrânele singuratice până la intelectualii fini. Vezi, spre ilustrare, povestea cutiei maternale finlandeze.

Acuma, eu am căutat alternative tehnologice. I am a geek like that. Dar chiar și eu, acuma când scriu, am dureri la mușchii burții … de la lopătat. Undeva în subconștient era fixată ideea că frezele trebuie să fie mari și scumpe. Lasă, rezolvăm la anul.

Andrei Tiut

Anunțuri

5 comments

  1. Andrei, cred ca gresesti la fel de tare la treaba asta la fel ca la treba cu elicopterul (apropo elicopterele amfibii pot fi utilizate in siguranta numai pe mare calma). Romanul da la lopata din cauza subdezvoltarii relative a Romaniei. Pentru cea mai mare parte din populatie, mai ales in mediul rural, lopata `inima lui Stalin` este tot ce-si pot permite. Trebuie sa intelegi ca armata la deszapezire este un anacronism perpetuat in ultimii 20 de ani din cauza proastei guvernari de la nivel local si central. Lumea uita ca Romania este in zona de clima temperata aspra, cu variatii foarte mari de temperaturi. In plus Romania se gaseste la limita stepei si e vulnerabila la vanturile care bat din est. Daca ar exista o administratie serioasa la nivel local s-ar putea selecta niste firme care sa faca deszapezire in mod profesionist cu utilaje adecvate. Actualele aranjamente de deszapezire reprezinte mijloace foarte rudimentare de a irosi banul public si de a deszapezi.

  2. Cu paragraful asta nu sunt de acord. Dacă, în schimb, ISU și armata (instituții respectate) ar folosi, alături de șenile și lopeți, tehnologii eficiente și accesibile, atunci aceste tehnologii s-ar răspândi apoi mai departe în rândul populației. De la bătrânele singuratice până la intelectualii fini. Vezi, spre ilustrare, povestea cutiei maternale finlandeze.

    Problema nu e culturala – e structural economica.

    • Numai aparent. Daca ai 80 de ani si chemi pe cineva la zapada nu cred ca iesi mai ieftin de 50 de RON si alcool in valoare de cel putin 10 RON. Ceea ce inseamna ca daca 2 familii isi iau cea mai ieftina scula la comun amortizeaza intr-un an. (minus electricitatea).

      Sau, sa iti dau un exemplu. Vecinul meu nu are masina de tuns iarba. I-o dau mereu pe a mea. In schimb cand se toceste cutitul, el se duce si il ascute, eu numai cat observ ca merge mai bine. Cand am nevoie de alte scule ma infiintez la el si cer. Plus ca lucreaza la paza, ceea ce in Balotesti e un beneficiu in sine. Sunt si eu multumit, e si el.

      On Fri, 31 Jan 2014 21:35:18 +0200, Civitas Politics

      • Eu nu vad legatura cauzala intre utilizarea de catre Armata a cazmalei pentru a da zapada in anumite situatii (deszăpezit o casa sau o maşină) şi utilizarea cazmalei de către vasta majoritate a populaţiei. Armata are autogredere, freze si alte mijloace care elimina zapada in mod industrial. Faptul ca un roman obisnuit nu-si poate permite o freza de mana tine de nivelul de dezvoltare si nu de exemplul autorităţilor.

        Pe Otopeni exista doua freze moderne care arunca zapada de pe pista la 60 de metri si o fac luna… Deci se poate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s