Reţeta teroriştilor: Parisul sub teroarea sindromului Mumbai Răspunde

151117094308-paris-attacks-eiffel-tower-tricolore-exlarge-169

Octavian Manea despre atentatele de la Paris în Revista 22

Atacurile din Paris par desprinse dintr-un tipar operaţional dezbătut de multă vreme în comunitatea studiilor de securitate: swarming-ul, un roi de atacuri coordonate, desfăşuratede către un commando terorist cu geometrie variabilă, capabil de agregare şi dezgregare, pentru a lovi simultan un evantai cât mai larg de ţinte.

Reţeta a fost testată în 2008 când un commando format din 10 terorişti aparţinând grupării pakistaneze Lashkar-e-Taiba (LeT) a luat cu asalt Mumbai-ul, cel mai populat megacity al Indiei. Întreagă operaţiune a fost coordonată de la distanţă, commando-ul strecurandu-se insidios la adăpostul mahalalelor imensului oraş şi beneficiind de o întreagă infrastrustura de orientare rapidă: Skype, telefoane mobile, GPS.

Cei zece terorişti s-au împărţit în cinci echipe de câte două persoane. Trei dintre acestea s-au urcat în taxiuri pentru a se deplasa către ţintele prestabilite. Primele atacuri au avut scop diversionist pentru a distrage atenţia serviciilor de securitate de la marile ţinte. Mai întâi este atacată o cafenea frecventată de turişti. S-au aruncat grenade şi s-a tras în mulţime fiind ucise 11 persoane. Apoi atacatorii s-au îndreptat spre Hotelul Taj Mahal, una dintre principalele  ţinte, mitraliind discreţionar tot ce le ieşeaîn cale, omorând alte 13 persoane.

O altă echipa a deschis focul în gara din centrul Mumbai-ului folosindu-şi puştile de asalt AK-47 şi aruncând grenade de mâna. 52 de persoane au fost ucise, iar alte 108 au fost rănite. Între timp începe şi asaltul Hotelul Taj Mahal unde 4 dintre terorişti atacă restaurantele din interior şi iau ostatici. Simultan începe asaltul unui alt hotel din apropiere – Oberoi Trident. Totodată, o ultimă echipa ia cu asalt un centru evreiesc situat într-o zona foarte populată a oraşului luând imediat ostatici. Bilanţul operaţiunii?  9 dintre terorişti au fost eliminaţi, 172 de persoane ucise, iar alte 304 rănite. Deşi nu au fost terorişti de tip homegrown, întreaga operaţiune arată însă o cunoaştere în detaliu, o familiaritate la firul ierbii cu “geografia străzilor, cu clădirile, cu dinamică fluxurilor umane şi a traficului” pe scurt cu ingredientele cheie ale ecosistemului urban, spune David Kilcullen în cartea sa Out of the mountains. The coming age of the urban guerrilla.

După atentatul Al-Shabab din 2013 asupra mall-ului Westgate din Nairobi, tot David Kilcullen concluziona:

We will need to get our heads into the cities and out of the mountains.

În 2015, guerrilla urbană a ajuns pe străzile Europei. Masacrarea redacţiei Charlie Hebdo a fost primul pas spre o sinistră nouă normalitate. Atacurile de noapteatrecută par să confirme această tendinţa.

Dar cum războiul hibrid nu a fost inventat în Ucraina, nici reţeta swarming-ului nu a fost inventată de Lashkar-e-Taibain Mumbai. Într-un articol publicat în 2009 în New York Times, intitulat  „The Coming Swarm”, profesorul John Arquilla atrăgea atenţia că Al-Qaeda şi grupările sale afiliate au folosit pe scară largă acest tipar. De exemplu, gruparea Jemaah Islamiyah din Indonezia (care a intrat ulterior sub umbrela Al-Qaeda) a desfăşurat în 2000 în Ajunul Crăciunului, un atac simultan asupra a 16 biserici creştine. Tactici similare au fost folosite şi în Irak chiar de precursoarea Statului Islamic, Al Qaeda în Irak (AQI). Iar în 2010 presă occidentală a vorbit despre dejucarea (într-o operaţiune combinată a serviciilor de intelligence din Marea Britanie, SUA, Germania şi Franţa) unor atacuri de tip Mumbai care ar fi urmat să lovească Europa.

În ambele cazuri au fost vizate locuri unde distrugerea în masă era garantată: cafenele, restaurante, săli de concert, poate chiar stadionul în atacurile din Paris, gări, hoteluri, restaurante în cazul Mumbai. În ambele cazuri s-au folosit puşti de asalt AK-47, grenade şi s-au luat ostatici. Atacurile s-au derulat simultan.

În ansamblul sau, terorismul înseamnă şi o formă de comunicare. Violenţă instrumentalizată de terorism este într-un anumit sens o „violenţă simbolică” (Alex P. Schmid). Numărul victimelor, atenţia mediatică sunt marile premii urmărite. Un atac de o asemenea magnitudine comunica în primul rând impotenţa statului de a-şi apară cetăţenii. Este contestat astfel monopolul violenţei legitime. Tacticile de swarming sunt menite să creeze o teroare absolută, să dezlănţuie o atmosfera de asediu în mentalul publicului, să impună imaginea uneiprezente difuze, discreţionare, a unui inamic invizibil care poată să lovească pe neaşteptate oriunde, oricând.

Undele de şoc al unui astfel de 9/11 european vor fi multiple

Discursul faţă de migranţi se poate schimbă dramatic. Totodată poate creşte presiunea pentru societatea de tip Big Brother, pentru Europa Fortăreaţa retrasă în ghetouri naţionaliste. Pentru un timp, vânătoarea de vrăjitoare ar putea să devină unică obsesie a spaţiului public european. Se uită însă că fracturile intră-societale, raporturile de suma zero sectare,

Sunt materia prima care hrăneşte cauza ISIS şi a oricăror prozeliţi homegrown răspândiţi în Europa. Intervenţiaterestră împotriva Statului Islamic de negândit până mai ieri redevine o opţiune. NATO, că organizaţie de apărare colectivă, ar putea să-şi assume în Orientul Mijlociu o misiunesimilară celei din Afganistan. Dar oare a internalizat Vestul lecţiile operaţiunilor de contrainsurgenţă ale deceniului trecut şi este pregătit pentru ele?

În toată această furtună perfectă, există pericolul să uităm de revizionismul rusesc şi de faptul că Moscova a aruncat pe fereastră normele lumii post Război Rece. Sunt de aşteptat presiuni pentru ridicarea sanctunilor şi pledoarii că trebuie să revenim la un model de tip business as usual în relaţia cu Rusia, uitând de Ucraina.

Octavian Manea

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s