Cu ce defilăm la paradă? 5

parada-masini-1-decembrie-2014-bucuresti-20

O paradă militară este un foarte bun prilej de etalare a celor mai noi sisteme de armament intrate în înzestrarea forțelor armate. În timpul Războiului Rece o metodă foarte bună de a „măsura” capabilitățile militare ale URSS-ului erau paradele militare organizate în Piața Roșie cu ocazia comemorii Revoluției din Octombrie sau a Zilei Victoriei. De câteva ori reprezentanții NATO au aflat de existența unor sisteme de armament în urma prezentării acestora la paradele militare de 9 Mai sau cele care marcau Revoluția bolșevică.

Nu voi face o recenzie a ultimei parade militare românești de 1 Decembrie. Evenimentul s-a consumat acum o săptămână și nu acesta este scopul articolului. Voi comenta însă un trend pe care eu îl consider îngrijorător și oarecum, o lipsă de onestitate din partea organizatorilor: prezența în blocul de pardă a unor echipamente militare care nu sunt în înzestrarea Armatei sau care poate nu vor intra. Vorbesc de un trend deoarece, e a doua oară consecutiv când observ aceste aspecte, prima dată fiind la parada din 2013. Concret este vorba de prezența Daciilor Duster Army echipate cu armament, iar în 2013 prezența transportorului blindat Saur 2. More…

România, la 10 ani de la integrarea în NATO Răspunde

61436498

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței Nord Atlantice. Aderarea la NATO a reprezentat un proces politic, militar și diplomatic îndelungat care a impus o serie întreagă de reforme, de pe urma cărora a beneficiat întreaga societate, nu numai forțele armate. Acest text inaugurează o serie de articole ce va analiza efectele aderării României la Alianța Nord Atlantică asupra politicii sale externe și a politicii de apărare.

Aderarea la NATO a reprezentant un efort național, poate cel mai mare de la înlăturarea comunismului. Cu greu un om politic român sau o forță politică poate să-și aroge meritul pentru succesul României în cadrul acestui proces complex intern și internațional. Acest proces a generat un consens un consens politic național ceea ce în momentul de față poate părea excepțional având în vedere polarizarea din prezent. Însă cel mai important aspect al aderării la NATO este faptul că România a putut după foarte mult timp să-și selecteze în mod suveran și independent aliații, fără intervenția sau presiunile vreunei alte puteri. Decizia politică de a deveni membru al NATO nu a fost făcută sub imperiul vreunei mutilări teritoriale – cazul alianței cu Germania nazistă după 1940 sau dictată de vreo putere hegemonică, care controla toate aspectele politicii externe românești – cazul URSS și al semnării Tratatului de la Varșovia. More…