Cmdr. Scott Jones, căpitanul lui USS Donald Cook și secundul, cmdr. Charles E. Hampton

Nu cred că amiralul Jonathan Greenert, șeful de operații al US Navy, s-a gândit că mutarea unei escadre de distrugătoare americane la Rota, în Spania se va dovedi utilă chiar atât de repede, mai ales că în prezent numai o singură navă din această grupare a ajuns la noua sa bază. În contextul crizei din Ucraina decizia de a desfășura 4 distrugătoare americane din clasa Arleigh Burke echipate cu sisteme antibalistice nu numai că s-a dovedit o deciziei utilă din punct de vedere operațional – reducând astfel semnificativ numărul de nave și resurse detașate din SUA pentru a asigura Faza I a strategiei de apărarea antirachetă – dar a fost chiar una inspirată.

Astăzi USS Donald Cook (DDG-75) va amara în portul Constanța, la Dana 0, și până pe 17 aprilie va efectua exerciții comune cu forțele navale române și bulgare. Este a doua navă americană în decurs de o lună care pătrunde în Marea Neagră. Prima, USS Truxtun (DDG-103) a efectuat la rândul său exerciții cu Forțele Navale Române. Spre deosebire de vizita lui USS Truxtun, care fusese programată anterior, misiunea lui USS Donald Cook este una de natura excepțională, fiind o consecință directă a crizei din Ucraina și a invadării de către Federația Rusă a peninsulei Crimeei. Scopul asumat al misiunii distrugătorului american este reasigurarea aliaților NATO de pe flancul estic de angajamentul și sprijinul Statelor Unite. Așadar este vorba de o misiune de diplomație navală al cărui scop este să transmită mesaje politice și militare puternice atât pentru aliații SUA din regiune (România și Bulgaria), cât și pentru Kremlin.

Misiunea lui Donald Cook este să reasigure aliații NATO și partenerii americani din Marea Neagră de angajamentul Americii pentru întărirea și îmbunătățirea interoperabilității în paralel cu cooperarea spre atingerea unor obiective comune în regiune. Demonstrează angajamentul nostru față aliați pentru întărirea securității, pregătirii și a capabilităților. (col. Steven Warren, purtător de cuvănt al Pentagonului).

Trimiterea în Marea Neagră a distrugătorului USS Donald Cook se înscrie într-o paletă mai largă de măsuri luate de Statele Unite în urma invadării Crimeii pentru a sprijinii aliații NATO aflați pe flancul estic: Polonia, România, țările Baltice și Bulgaria. În Polonia a fost desfășurat la baza aeriană Lask un detașament de aviația format din 12 F-16 și personalul aferent operării și întreținerii acestora, detașamentul de aviație care asigură serviciul de luptă-poliție aeriană din țările baltice a fost mărit, ajungând la 10 avioane F-15, iar în România prezența americană la baza aeriană Mihail Kogălniceanu va fi suplimentată – decizia este anterioară crizei din Ucraina, dar contextul internațional în care anunțul oficial a fost făcut nu poate fi ignorat. 175 de de pușcași marini, din Spania, din baza americană de la Moron, aparținând Spercial Purpose-MAGTF Crisis Response vor suplimenta  imediat cei 265 de infanteriști marini de la Mihail Kogălniceanu ce alcătuiesc Black Sea Rotational Force. Pe lângă vizita efectuată de USS Donald Cook la Constanța, în perioada 10-17 aprilie la baza de la Câmpia Turzii se desfășoară exercițiul Dacian Viper.

Mai important însă decât aceste mișcări de trupe este apariția unui consens în rândul decidenților politici și militari americani cu privire la necesitatea transferării din Germania și vestul Europei a unei părți infrasctructurii militare și a trupelor pe teritoriul aliaților Estul și Centrul Europei. Aceast consens reprezintă o evoluție importantă și o schimbare de paradigmă în ceea ce privește prezența militară americană în Europa. Mutarea unor unități militare americane spre est, în proximitatea spațiului fost-sovietic reprezintă răspunsul cel mai eficient în fața asertivității și agresiunii rusești. Deși o asemenea decizie nu a fost luată, mutarea, chiar și temporară, a unor unități militare americane pe teritoriul statelor din Estul și Centru Europei, reprezintă un semnal că momentul pentru această decizie se apropie.

Statele Unite nu sunt singura țară NATO care a trimis nave în Marea Neagră pentru a-și arăta nemulțumirea față de acțiunile rusești și a reasigura aliații de pe flancul estic. Franța a trimis deja nava de spionaj electronic Dupuy de Lôme, iar fregata antisubmarin Dupleix se află în drum spre Marea Neagră. Trimiterea de nave militare franceze în Marea Neagră reprezintă un semnal important transmis de Paris, unul dintre partenerii principali ai Kremlinului în Europa. Relațiile bilaterale franco-ruse s-au tensionat și răcit după invadarea Crimeei de către Rusia, dar Franța nu a luat nicio măsură radicală care să creeze „costuri” importante Kremlinului pentru acțiunile sale agresive. De altfel Franța continuă să construiască două nave de desant Mistral, iar posibilitatea sechestrării acestora nu a fost luată în considerare serios de către guvernul francez.

Prezența americană și aliată sporită în Marea Neagră este și rezultatul demersurilor diplomatice române și bulgare, ambele state fiind îngrijorate de acțiunile Federației Ruse. Bulgaria a fost foarte vocală în ultima perioadă de timp, plângându-se de sporirea zborurilor de recunoaștere rusești în apropierea granițelor. Deși avioanele Federației Ruse nu au violat spațiul aerian bulgar, acestea au pus presiune pe resursele aviației bulgare, și așa limitate. În paralel demersurile diplomatice românești par să se fi axat asupra convingerii SUA de necesitatea redesfășurării unor trupe americane din vestul Europei pe teritoriul României.

Motivul fundamental al acțiunilor ruse din Ucraina a fost împiedicarea acesteia de a se apropia de occident și pe cale de consecință de sporire a influenței și prezenței acestuia în spațiul post-sovietic. Invazia Crimeei însă, precum și tensiunile din estul Ucrainei, nu au făcut altceva decât să sporească prezența militară americană în proximitatea Rusiei și să reaprindă interesul SUA pentru estul Europei. Mai mult acțiunile Kremlinului au validat avertismentele venite dinspre flancul estic al NATO cu privire la necesitatea întăririi protecției acestuia.  Prin trimiterea în Marea Neagră a distrugătorului USS Donald Cook, scutul antirachetă american, o temă care a tensionat relațiile ruso-americane în ultimii 10 ani și care îi vexează pe decidenții de la Kremlin, este mai aproape de granițele Rusiei decât a fost până acum.

George VIŞAN