De cateva zile pe toate siturile de stiri ni se arata situatia politica confuza a Turciei – lupta dintre sustinatorii statului laic si cei ai partidului islamist. Propunerea partidului islamist de alegere a ministrului de externe, Abdulah Gul, un islamist convins, în funcţia de preşedinte, a starnit moblizare politica a adversarilor islamismului, cat si amenintari din partea armatei ca va interveni pentru a stopa orice incearcare de schimbare a status-quo-ului. In cele din urma aceasta alegere a fost blocată de Curtea Constituţională, care a motivat că ar fi încălcată separaţia dintre religie şi politica. Opoziţia a boicotat votul din Parlament pentru a face imposibilă alegerea lui Abdulah Gul în postul de preşedinte. Criza este in curs si pentru depasirea acesteia este nevoie de alegeri anticipate in iunie.
S-au adus noi modificari constitutiei care vizează şi reducerea de la 7 la 5 ani a duratei mandatului de preşedinte, şi de la 5 la 4 ani a mandatului parlamentarilor. Opoziţia din Turcia nu e de acord cu modificările susţinând că nu e momentul potrivit pentru aşa ceva.
In primul rand ceea ce se intampla acum in Turcia nu este ceva neobisnuit.Viata politica in general a fost una agitata. Dupa cel de al doilea razboi mondial si dupa admiterea Turciei in NATO in 1952, au existat o serie de lovituri de stat, ultima fiind in 1997. Atunci a fost inlaturat Necmettin Erbakan si coalitia sa guvernamentala.
Eroul politic al turciei este Mustafa Kemal Ataturk, pentru ca a reusit sa creeze statul modern. Cum a reusit lucrul acesta? Evident nu printr-un mod democratic. Sunt numeroasele povestile prin care politia turca invata populatia sa scriei cu litere latine. Si multe cazuri similare. Castigul a fost modernizarea. Efectele secundare s-au vazut mai tarziu.
De ce a are Turcia o viata politica agitata? Ideea de unui stat secular nu a patruns in toate straturile societatii. Orice ideea impusa cu o anumita forta, acest lucru poate fi testat si psihologic, naste o opozitie interioara a indivizilor care par din exteriror ca se conformeaza. Desi au fost respinse de-a lungul timpului, partidele islamiste au continua sa aiba sustinatori si nu neaparat din aceea ce au o viziune asuprea unui stat islamic (fundamentalist sau nu) ci mai mult dorinta de a conserva traditiile nationale (casatoria unui tinere fete turce cu un barbat din Europa este o problema). Cultul Coranului a fost inlocuit de cultul lui Ataturk. ( Chipul lui Ataturk apare pe toate monedele din Turcia, a-l critica pe Ataurk reprezinta o mare ofensa adusa statului, statuiele sale sunt numeroase, una se poate intalni si in Bucuresti in fata Teatrului Odeon). Problemele se mentin atunci cand metodele de persuasiune raman aceleasi.
Nu stim daca noile alegeri vor putea pune capat problemelor politice ale tarii. Atat timp cat armata se considera garantul laicitatii statutului Turcia nu se va putea emancipa, nici nu se va lua calea fundamentalismului ci va ramane un stat semi-democratic cu un viitor incert si un trecut confuz. Cert ca este ca societatea va ramane mereu scindata si este nevoie de o alta abordare a laicitatii, una care sa evite aceleasi metode de persuasiune.
Cosmin CĂRBUNARU
Civitas Politics 
Si care este in opinia ta cauza pentru aceasta viata politica „agitata”? Faptul ca Turcia a fost modernizata cu forta? La fel a fost si Romania si totusi in primii ei ani de existenta nu a cunoscut aceeasi „agitatie” ca si Turcia, acum.
Cred ca ar trebui sa expui niste argumente mai substantiale in legatura cu Turcia, pentru ca numai teza modernizarii fortate nu explica decat la suprafata inabilitatea asezarii vietii politice din Turcia.
Romania a fost modernizata from above la fel si Turcia, dar diferenta e ca aici a fost violent. Odata cu modernizarea la noi nu s-a pus accentul pe impunerea cu forta a laicitatii. Cu alte cuvinte noi nu am suportat o schimbare radicala.In plus e si diferenta de religie care este foarte importanta. De aceea nu se pot compara asa usor. Eu am vrut sa spun ca acesta este principalul motiv al vietii politice agitate din Turcia nu unicul.
Statul roman s-a impus si el cu forta si si-a subrezit astfel legitimitatea in anumite ocazii.
In 1907 a rezolvat nemultumirea populara cu tunurile, dupa 1 dec 1918 a centralizat Transilvania si Basarabia dupa model francez, fara sa ii pese prea mult de traditia locala (descentralizare in Transilvania, impozite mici in Basarabia).
insa „chestiunea agrara” s-a rezolvat dupa/prin intermediul razboiului mondial iar problema Transilvaniei prin nationalism.
In Basarabia nu ne-a salvat nimic, astfel incat nemultumirea a putut fi dezvoltata de URSS. Si astfel avem acum „poporul moldovean”.
Deci am fost si noi pe acolo, dar am avut si ceva noroc.