Am citit azi despre candidatura lui Nicușor Dan pentru postul de primar al Bucureștiului pe Contributors. În mod normal nu aș prezenta aici un candidat independent cotat cu șanse slabe, dar domnul Dan chiar pare să aibă un program.
Acesta include amenajarea Bucureștiului pentru pietoni și transportul în comun (inclusiv metrou ușor), darea în folosință a unor terenuri dezafectate, schimbarea oamenilor la nivel înalt în Primărie pentru a schimba modul în care se desfășoară „afacerile”, etc. Vă invit să urmăriți ambele linkuri de mai sus pentru mai detalii.
Cele mai multe sunt idei de bun-simț, pe undeva naturale și ne-spectaculoase. Tocmai de aceea citirea lor este înviorătoare. Vor fi utile mega-proiectele lui Oprescu sau mini-parcurile puse de primarii de sector pe unde nici nu te aștepți, dar nu putem reduce administrarea capitalei numai la atâta. În plus experiența candidatului (câștigată în special prin procese cu Primăria) poate fi extrem de utilă. Aștept cu interes prezența candidatului Nicușor Dan, nu musai ca să câștige, dar măcar să modifice agenda dezbaterilor.
Și totuși… 4 probleme se ridică.
- Are domnul Dan experiența politică necesară pentru a controla Consiliul? Candidatul are pregătit un plan de acțiune care include controlul departamentului Juridic, dar acest plan nu a avut cum să fie testat până azi. E drept că nici Oprescu nu avea controlul Consiliului la momentul alegerii dar măcar acesta era, scuzați expresia, vulpe bătrână.
- Cine îl susține pe domnul Dan? O întrebare prezumțioasă, dar legitimă într-o Românie în care fiecare are în spate un „domn Mitică”. Candidatul pare să curteze mijloace de comunicare precum Contributors sau Hotnews (adică legate de PDL) dar critică faptul că nu a primit o atenție similară cu Noua Republică. În definitiv, mai știi, poate este chiar un independent pur-sânge.
- Care este experiența financiară a domnului Dan? Răspunsul scurt: nici una. Aici e punctul cel mai sensibil. Întreaga filosofie bugetară pare să se reducă la fraza: „Bucureştiul are la fiecare 4 ani un buget de 10 miliarde de euro. Acesta este un lucru pe care îl voi repeta mereu.”. Chiar dacă domnia sa are dreptate, e nevoie de o abordare financiară care să umple golul conceptual dintre suma totală și miile (zecile de mii?) de surse de cost prezente în administrația unui mare oraș.
- Ce facem cu votul politic? Bucureștenii au avut în trecut tendința de a vota candidați vădit nepotriviți pentru a-și exprima susținerea față de politica națională a unui partid sau altuia. Domnul Dan trebuie să fie pregătit să explice cum poate fi votat fără să afecteze „lupta națională”. Poate un proiect cu arome civice (gen asigurarea imparțialității alegerilor) ar fi util.
Deocamdată domnul Dan se aruncă în luptă încrezător în competența și independența sa și dornic să își construiască o imagine carismatică. Dar dacă vrea să fie credibil nu ar strica o serie de personalități independente care să gireze prin seriozitatea lor seriozitatea acestei candidaturi. Și, neapărat, să nu fie dintr-o singură parte a diviziunii politice – asta l-ar îngropa prematur.
Apoi e nevoie să completeze abordarea legalistă pe care o stăpânește atât de bine, cu una financiară. Aș zice, chiar, cu recrutarea unui finanțist de calibru. Altfel va fi greu să credem că poate rezista pe fotoliul de primar fără să fie mâncat de viu de către birocrați.