Când am deschis sâmbătă după-amiază televizorul am rămas surprins de ceea ce văd în primul rând al demonstranţilor. Indivizi relativ solizi care se mişcau în masa de oameni cu naturaleţea omului care a mai făcut asta [în stilul controlorilor RATB, pentru cine are experienţa necesară]. O scurtă incursiune pe canalele sociale care îmi comunicaseră mitingul de vineri a dezvăluit o (relativă) tăcere şi mi-a întărit temerile.
Şi, pentru a-mi confirma temerile, au apărut violenţe. A fost o şansă semnificativă pentru Guvern să înece episodul în derizoriu. Cred însă că această şansă a fost pierdută.
*
Privind la imaginea protestelor nu mă refer decât marginal la susţinerea pe care au primit-o (sau nu) de la televiziuni şi media. Fiecare organ de presă (inclusiv noua Realitatea) s-au poziţionat aşa cum era de aşteptat. În schimb voi comenta ce s-a văzut în piaţă şi modul în care au reacţionat cercuri apropiate guvernării. De aici voi încerca să deduc posibile reacţii în rândul populaţiei. O încercare riscantă, dar poate necesară dată fiind presiunea prezentă.
Deci, ce s-a văzut:
-
Galerii de suporteri mici dar uşor de recunoscut, uneori cu fulare care sa le acopere faţa, într-o imagine infamă văzută de atâtea ori lângă stadioane.
-
Pietre din caldarâm.
-
Derută în rândul apropiaţilor puterii. Sau mai degrabă autism. Pe B1, TVR Info lumea discută despre evenimente vs. legea sănătăţii deşi strada a mutat conversaţia în altă direcţie. Mihai Tatulici pledează pe Realitatea despre refacerea legii şi re-aducerea lui Arafat. Madame Blogary şi Contributors continuă să vorbească despre lege. Un autor de pe MB vorbeşte chiar despre o victorie strategică a lui Traian Băsescu.
-
Jandarmi în armură completă, defilând profesionist în piaţa pe care se presupune că au eliberat-o pentru automobile. [Pentru că nu apără vre-un obiectiv din care să iasă şi să intre discret mişcarile de trupe sunt perfect vizibile pe cameră.] Căştile lor sunt negre, lucioase şi când lumina reflectoarelor le loveşte se crează un cerc alb luminos. Cine a creat aceste echipamente nu pare să fi jucat în copilărie „Omul Negru”; şi, poate, nu a văzut nici prea mute distopii SF.
-
Poziţie ne-sustenabilă a purtătorului de cuvânt al Jandarmeriei. Da, îl cred că a bloca o cale de circulaţie este infracţiune. Dar vineri a fost marş cu jandarmii în faţă şi lateral. Sâmbătă înţeleg că a fost la fel. Mai sunt şi băile de mulţime ale lui Traian Băsescu şi vizitele acestuia în piaţă. Şi, mai ales, trotuarul e şi el cale de comunicaţie din câte ştiu.
-
Victimele civile. Deşi Jandarmii aveau tot dreptul să ţină sub control minoritatea violentă victimele par să fi fost mai degrabă persoane obişnuite, fără conformaţia fizică şi psihică a unui ultras.
De unde această lipsă de pregătire tehnică şi propagandistică a autorităţilor? Presupun că sunt reflexele unei perioade lungi (ani de zile) în care s-a mizat corect pe inerţia populaţiei.
Nu este vorba deci că nu au avut putere să reacţioneze. În prima fază racolarea (presupun) a doctorilor Ciuhodaru şi Oprescu a fost (presupun) menită să contracareze popularitatea doctorului Arafat. Apoi retragerea întregii legi (nu a unui capitol) a fost menită să calmeze populaţia. Proasta gestiune a situaţiei de către jandarmi şi purtători de imagine este deja eroarea a treia.
Dar erorile nu vor continua la nesfârşit. Personal sper că în zilele (orele?) pe care le au la dispoziţie protestatarii se vor dezmetici şi vor încerca să ofere o alternativă reală. Voi fi şî eu acolo şi voi povesti.
PS: O scurtă privire pe statisticile Blogului sugerează că în această perioadă au intrat persoane care nu ne-au mai vizitat până azi. Dacă nu vă grăbiţi să ieşiţi în stradă vă rugăm să mai zăboviţi. Colega mea Andreea Nicuţar a tot vorbit despre alte democraţii recente sau derapaje în democraţiile consolidate, în timp ce eu acopăr cu un ochi critic activitatea Guvernului nostru.
Iar dacă atunci când priviţi în jur vedeţi reforma statului, nu disperaţi. Colegul Bogdan Enache este un libertarian convins şi susţine unele măsuri ale Guvernului pe care le vede în concordanţă cu principiile sale.
Civitas Politics 
N-am să înțeleg niciodată de ce se oprește circulația pentru concerte, raliuri, festivaluri alcoolice, cu multe zile înainte și multe zile după, iar într-o amărâtă seara de sâmbătă nu se poate opri circulația într-o piață. Lăsând la o parte faptul că noi nu avem în capitală o piață pietonală.
Desigur, înțeleg miza; și într-un caz și în celălalt.
Sper ca atunci când această mișcare se va coagula și va avea un program, o platformă, unul dintre puncte să fie schimbarea legii din 1991, aceea a adunărilor publice.
Alice, observatia ta e una critica pentru orice mobilizare politica a cetatenilor in spatiul public. Rolul politiei este unul de asigurare a circulatiei (permanente) par excellence, ceea ce inseamna ca spatiul public, dincolo de vorbele frumoase pe care le mai auzim din cand in cand despre democratie si dialog public, reprezeinta prioritatea nr.1 a politiei. Politia ordoneaza, filtreaza, organizeaza (police, policer, polir etc). S-a vorbit putin aici despre rolul pe care il joaca Piata Universitatii ca „loc de memorie’ si aici vine partea ce mai buna: adunarile cetatenilor au fost interzise aici imediat dupa dezastrul ciocnirilor de la inceputurile democratiei noastre…Ceea ce inseamna ca cel mai politic loc al Romaniei este unul in care circulatia trebuie permanent mentinuta tocmai pentru ca nimic politic sa nu se intample aici. iar politia este cea cea mai anti-politica institutie a statului…
ps: faptul ca sunt tolerate gruparile stationare la concerte si festivaluri are o explicatie foarte simpla: in aceste cazuri e vorba de oameni care se aduna pentru a consuma, intr-un interval bine fixat, dupa care toata lumea pleaca acasa sa se odihneasca dupa atata consumat:) Consumul nu a amenintat niciodata democratia
Andreea, cand zici „adunarile cetatenilor au fost interzise aici imediat dupa dezastrul ciocnirilor de la inceputurile democratiei noastre…” te referi la un act al statului/primariei sau la o cutuma?
Aici e problema: interzicerea adunarilor in Piata Universitatii nu este prevazuta expres in lege, dar Primaria face tot ce se poate pentru a ridica cu dubele orice grupare care incepe sa strige cate ceva pe acolo, sub cele mai naive pretexte. Ca in orice regim Kafkian, autoritatile Tac si Fac, adica nu esti niciodata sigur daca esti de partea buna, adica de partea legii, pentru ca legea insasi e la cheremul jandarmilor. Trimit un link catre un apel al Coalitiei Curate pentru precizarea de catre primarie a locurilor in care nu se poate aduna lumea, daca asemenea regim de inchidere a unor zone tot exista de facto:
„Primarul Sorin Oprescu trebuie sa explice pe ce criterii interzice adunarile publice ale cetatenilor” http://www.romaniacurata.ro/articol-2149.htm
S-a vorbit deja destul de mult despre derivele ‘reformei” legii 60/1991 privind regimul adunarilor publice, mai ales datorita grupurilor pentru protejarea Rosiei Montane arestati intr-o veselie, fara ca nimeni sa stie vreodata prea bine ce nu le place jandarmilor. Dau aici numai un citat al unui membru PDL responsabil cu ‘imbunatatirea” acestei legi. Cred ca ar trebui sa o punem cu totii pe perete, inramata frumos, ca sa ne amintim mai des in ce democratie traim:
„Acum nu trebuie sa ne ascundem dupa deget, cred ca un imbold in crearea acestei legi a fost ceea ce noi am vazut in tari mult mai democratice, manifestari de violenta pe care nu le-ar fi crezut nimeni. Si acea democratie vesnica a avut de suferit si i-a prins pe picior gresit. In Anglia nu a existat cadru legal pentru a interveni in situatii de acest gen. Traim intr-un secol in care nu intelegem de ce dupa 20, 30 de ani devin violenti acolo unde am crezut ca democratia a reusit o educatie corespunzatoare. Acesta este rolul”.
O analiza foarte buna a acestui regim poltienesc care nu mai are nevoie nici macar se se ascunda dupa cuvinte e de gasit pe Blogul Active Watch (Irina Zamfirescu) http://blog.activewatch.ro/category/buna-guvernare/
pe scurt, pe puncte:
-orice adunare publica este din start securizata ca ‘pericol public’ pentru cei care nu protesteaza, eventual se afla acolo doar pentru a sta la terasele care deja au ocupat complet spatiul public
-daca totusi vrei sa fii unul dintre indivizii astia periculosi, trebuie sa ceri autorizatie ca sa iti strigi durerea. Poate vei primi permisie pentru asta intre anumite ore, eventual in afara intervalului de siesta al cetatenilor de buna credinta. Ideea este e o modificare majora fata de simplul anunt al autoritatilor privind o adunare a cetatenilor.
-se executa (cu multa maiestrie) o separare intre cetateni: cei care sunt galagiosi si eventual periculosi de o parte, cei care trebuie protejati de primii, pe de alta parte
si preferatul meu:
-guvernul nostru a identificat caria cara mananca democratiile vechi, dar fiti pe pace, ai nostri au doctori care stiu ce fac. Spatiul public este numai pentru circulatie si consum, orice altceva devine periculos si eliminat rapid cu dubele.
Gata, mai trimit catre un ultim articol, care trebuie citit si recitit. Aici am aflat ca unul din cinci bugetari lucreaza in Aparare, serviciile secrete sau la Interne si ca 40% din buget merge catre doctorii astia ai democratiei noastre:
http://lacoltulstrazii.wordpress.com/2011/12/11/nu-avem-nevoie-de-un-stat-politienesc-in-apararea-dreptului-la-protest/
Wow, dar ai fost in verva. Mi-a placut mai ales ultimul link, care pune cap la cap lucruri intre care nu facusem o legatura.
Pe de alta parte imbunatatirea legii nu rezolva tot. Chiar este nevoie de o lege care sa permita autoritatilor un raspuns adecvat in fata comportamentului violent. Ceea ce, din nefericire, inseamna un anumit grad de libertate dat celor de la fata locului (Jandarmi, Primarie, Prefectura).
Iar singura metoda reala de a atinge un echilibru este o cultura diferita a protestului. Domnul Oprescu refuza autorizatii de protest nu doar (presupun) ca moneda de negociere in Consiliu ci si pentru ca populatia ii permite. Daca societatea civila ar semnala mai agresiv aceste probleme si daca populatia s-ar ralia dreptului la protest (indiferent daca sunt sau nu de acord), atunci primarul nu ar sta impotriva.
@Andreea
Nimeni nu a interzis proteste in Piata Universitati, simbolic sau oficial vreodata dupa 1990. In 2007 am protestat ilegal fata de suspendarea lui Basescu (protest nu ma dezic nici acum, nota bene) – la protestul ala a fost alergat Cozmin Gusa, care a facut imprudenta sa apara. De atunci au mai fost cate proteste, daca nu ma insel, neautorizate dar civilizate. Cat despre securizare si discurs critic, da-mi voie sa nu iau in serios asemenea analize. Teoria critica este mai mult un discurs frustrat, decat un corp de cunoastere, care nu opereaza distinctii functionale.
E putin mai complicat pentru ca sunt doua nivele de analiza. Da, si eu am fost la un protest ne-autorizat (si apoi in carciuma). Si nu m-a oprit nimeni.
Deci la nivel practic imediat exista „toleranta”, iar daca sunt abuzuri, ele nu sunt reflexe anti-democratice ci cel mult coruptie (proteste Rosia Montana)
Dar linkul Andreei (ultimul) sugereaza ca se aduna un pachet de legi care ar permite la un moment dat statului *daca vrea* sa incheie rapid cu toleranta.
Si stii ca nu iubesc „critical theory” dar tot sunt ingrijorat putin.
Legile privind protestele dateaza din 1991 si sunt facute dupa mineriada care l-a dat jos pe Roman. De aceea sunt restrictive. Pe de alta parte ceea ce zici tu este adevarat doar daca se declara starea de urgenta sau de asediu.
Pingback: Despre mulţime, revoluţie şi falimentul gândirii critice «
George, eu zic ca e foarte bine ca nu suntem de acord in diverse instante, armonia in ganduri si simtire nu e tocmai obiectivul meu pe civiblog, dar nu vad deloc ce rost ar avea sa spun ca nu imi place ceva, dom’le, e neserios pentru ca nu face distinctii. Distinctii intre ce si ce? Ca pana si distinctia aia are rost intr-un anumit context si devine distinctie moarta daca schimbi intrebarea. Acum pe scurt despre critical theory, pentru ca trei dintre voi au sarit pana acum sa imi spuna ca nu le place chestia asta fara sa se oboseasca sa spuna de ce, tin sa precizez ca eu insami nu prea stiu ce e critical theory. Putem sa discutam 3 zile si 3 nopti, ca in basme, despre autori care se revendica de la CT si se contrazic in toate punctele. Avem si autori mai tineri care ii critica pe ai mai batrani si se fac unii pe altii neseriosi. E chiar amuzant uneori.
Daca totusi ati descoperit ceva suspect in parerea mea si vreti sa dati in ea, dati fara teama, dar sa stim si noi despre ce e vorba.
ca sa trec si la subiectul adunarilor in Piata, au fost cateva cazuri recente in care tineri au incercat sa se adune in piata si au fost saltati de politie dupa ce puhoiul de revoltati ajunsese undeva la cifra astronomica de vreo 20 parca. O sa caut povestea celor cu Occupy Romania din decembrie 2010. Linkul spre romania curata pe care l-am dat mai sus are rostul lui acolo. De multe mandate incoace, primaria Bucurestiului face tot ce e posibil pentru a pastra zona departe de orice mobilizare populara si partea cea mai perversa, ziceam eu invocand stafia lui Kafka, este tocmai faptul ca nu se stie daca vei fi arestat sau nu. Nu exista o lege, se practica ceea ce se spera a deveni o cutuma, ca sa il citez pe Andrei. De aia cereau baietii aia o lista clara cu locurile in care nu e permisa adunarea, ca sa stim si sa alegem intre doua: ori nu ne place si ne revoltam, ori suntem de acord si mergem la culcare. Citatul din bravul pedelist e si el semnificativ in privinta dorintei autoritatilor de a mentine neocupat spatiul public din zona si sugerasem o intrebare: de ce se tem alesii nostri de locul asta, cel mai politic loc din Bucuresti, un loc al memoriei tocmai pentru ca acolo s-a formulat o idee de democratie acum 2 decenii ? Poate pentru ca acolo s-ar putea cu adevarat infiripa din nou ideea de cetatenie in capetele celor care s-ar opri din mers intr-o zi si ar decide sa stationeze impreuna acolo. Si de ce nu le place ideea asta celor de la primarie?
Si da, poti sa zici ca populatia a permis asta pana acum pt ca s-au lasat arestati si au platit amenzi pt adunarea in Piata. Acum nu au mai cerut voie nimanui.
acum despre ideea de ordine si de corolarul ei ‘natural’, un ‘oarecare grad de libertate’ de actiune pentru politisti in vederea asigurarii ordinii publice. Serios acum, ideea asta are deja suficienti aparatori prin media. de fapt, are asa de multi ca o discutie serioasa despre normalitatea protestului a fost inghitita de spasmele si frisoanele pe care le produce nevoia de ordine. Daca nu avem o cultura a protestului, poate ca o oarecare vina o are si faptul ca regimul spatiului public a fost tinut departe de cetateni pana acum, ca un fel de bibelou pe care il scoatem din vitrina numai la manifestari populare cu moaste. Pentru asta nu ai nevoie de autorizatie de la institutiile statului.
Andreea, nu imi lua in nume de rau ca nu explicitez aici parerea mea despre critical theory. Mi s-a parut mai util sa ne focalizam pe regimul libertatii in piata (piete). Altadata cu placere.
Iar spiritul kafkian, cu care pot fi de acord, nu explica decat foarte partial inactivitatea protestatarilor. Daca Steaua ar castiga o victorie importanta, sau daca sunt tichete gratuite de concediu brusc lumea va ocupa trotuarul fara retineri.
Mai important mi se pare ca (1) nu avem miscari „grassroots” si (2) exista un nivel de neincredere atat in organizatori cat si in sensibilitatea democratica a autoritatilor.