Schema de (in)acțiune a statului român în cazul prăbușirii avionului YR-BNP 6

1498134_10151897100296243_791081739_o

Una din primele întrebări pe care mi le-am pus văzând dificultățile pe care le au autoritățile în recuperarea pasagerilor din recentul accident tragic a fost: „de ce acum?”. După majoritatea informațiilor care le am, România își îmbunătățește de ceva timp și în mod constant calitatea serviciilor de urgență. Ce a fost diferit de data aceasta? Un posibil răspuns, sugerat involuntar de ministrul Stroe, este absența unei celule de urgență/criză. În majoritatea urgențelor care ajung să fie celebre o asemenea celulă există; în acest caz nu a existat. Este, deci, posibil, ipotetic, ca problema să fie incapacitatea sistemului de a gestiona o urgență ce necesită cooperare la nivel național fără o celulă de criză.

Din fericire, avem schema de funcționare a unei asemenea urgențe (fără celulă).Faptul este, în sine, remarcabil deoarece regula în „tehnica legislativă” este că totul se scrie cu cuvinte, fără scheme logice, bullet points sau orice ar face înțelegerea mai ușoară. Să ne uităm, deci, pe schemă:

schema salvari3

În analiza acestei scheme vom trece repede peste lipsa de logică grafică. Profesioniștii bine instruiți din sistemele de urgentă vor putea (presupunem) să treacă peste faptul că organismele de decizie și control sunt trecute în josul paginii sau că ROMATSA are o căsuță cu majuscule și ISJU una cu caractere normale în ciuda faptului că au o importanță comparabilă. Asemenea probleme stilistice pot confuza un jurnalist oarecare, dar nu un profesionist din structuri.

Să mergem, însă, pe schema legăturilor. Presupunem că ați căzut din cer cu un avion.

  • Primul care ajunge la această concluzie este, să zicem, o subunitate ROMATSA.
  • Subunitatea aceea nu decide de capul ei că v-ați prăbușit, ci se duce la șefii de la Centrul de Coordonare ROMATSA. Aceștia vă caută și prin alte părți (pe la șefii de aeroport, spre exemplu). Dacă nu vă găsesc escaladează la …
  • Centrul Operativ al MT. Aceștia nu adaugă informație din alte surse (căci nu au alte conexiuni în schemă), ci doar (presupun) verifică activitatea Centrul de Coordonare ROMATSA. Nu am vrea să creăm alarme false, nu?
  • Odată verificată informația se ajunge la Comitetul MT pentru Situații de Urgență care… face și el ceva, și apoi ia decizia că se impune să vă caute.

Observație 1: ultimele două entități (Centrul Operativ și Comitetul) nu au instrumente proprii de măsură, nu au informații suplimentare și nu fac altceva decât să supravegheze și controleze  o instituție din ograda proprie: ROMATSA. Mult mai logic ar fi ca, în asemenea situații, cineva de la Minister să se deplaseze la ROMATSA, să stea colo până trece criza și să intervină în timp real numai dacă este necesar.

Mai departe:

  • Comitetul MT pentru Situații de Urgență informează Centrul Operativ al MT
  • Centrul Operativ al MT informează  Centrul de Coordonare ROMATSA
  • Centrul de Coordonare ROMATSA informează Centrul Operațional al ISJU, unde J vine de la județean.
  • Centrul Operativ al ISJU, informează  diversele resurse locale și Centrul Operațional al IGSU

Observație 2: Dacă aveți nevoie de o resursă din alt județ, abia în acest moment s-ar putea începe demersurile necesare pentru a o procura. Între primul semnal de alarmă și momentul în care se ajunge la oamenii cu acces la resurse naționale se află șapte (șapte!) pași.

Bun, să zicem că toată lumea care trebuie să știe, știe. În nucleul graficului sunt două organizații care se coordonează între ele și care îi coordonează pe alții: ROMATSA și IJSU. Fiecare coordonează alte grupuri în funcție de competență și domeniu. Atunci când merge bine, probabil că informația curge lin.

Dar când merge mai prost? Centrul Operativ de la MT și IGSU au rol de control. Doar că IGSU coordonează atât ROMATSA cât și ISJU, pe când COMT nu controlează decât ROMATSA. În condițiile în care controlorii (COMT, IGSU) nu vorbesc între ei, rezultă că doar IGSU are întreaga imagine și poate controla eficace.

Dacă IGSU e perceput ca un controlor corect, probabil că totul e frumos. Dar va fi el perceput ca fiind corect într-un posibil dezacord între subordonatul său ISJU și ROMATSA? Dacă ROMATSA e nemulțumită, poate încerca să apeleze la celălalt controlor, care se coordonează oficial numai cu ROMATSA. Acesta, deci, va decide dacă subordonatul său are dreptate numai pe baza informațiilor de la zisul subordonat. A, și toate acestea în timp real…

Nu mă pricep la salvări, dar am mai văzut în viață scheme, structuri și procese desenate pe hârtie, iar aceasta nu este deloc o schemă funcțională. Cum se face că a funcționat în trecut?

În primul rând, știm că mare parte din „marile catastrofe” au beneficiat de o celulă de criză, care a scurtcircuitat probabil acest păienjeniș.

Apoi, este posibil ca pe lângă această schemă să existe reguli și protocoale care să „cârpească” procesele și să le așeze mai funcțional. Evenimentele recente sugerează că aceste cârpeli, dacă există, nu rezolvă mereu problemele.

În sfârșit, cea mai dură explicație ar fi că există cârpeli de natură informală. Această explicație pare să găsească unele confirmări în filmul evenimentelor. Șeful IGSU a fost sunat înainte de a se suna la 112, localnicii și salvamontiștii s-au coordonat parțial de la om la om, fără a mai trece prin vre-un centru de comandă, Salvamontul din Cluj ar fi fost trimis de președintele CJ, înainte să primească vre-o cerere oficială, etc.

Un asemenea aranjament va da în cele din urmă greș, dar vizibilitatea greșelii este parțial ascunsă de faptul că sistemul de urgență e construit cu mecanisme de redundanță și backup. Eșecul localizării epavei YR-BNP a necesitat trei-patru cauze simultane. Comunicarea cu cei de la sol a eșuat în a obține coordonate GPS. STS (din motive oarecum obiective) a eșuat triangularea prin turnurile GSM. ROMATSA a eșuat în a pune cap la cap capabilitățile de identificare electronice existente. Iar localizarea vizuală din elicopter nu a fost fezabilă din cauza ceții.

Salvările fiind rare și diverse, nu ne putem baza că salvatorii vor căpăta măiestrie din experiență, precum un olar sau un strungar.  O operațiune de salvare se câștigă cu ani înainte de a începe, în birourile în care se fac planuri și în simulările în care aceste planuri sunt testate. Poate că e nevoie să revenim la modelul clasic în care orice accident semnificativ se escaladează la un comitet cu mulți miniștri sau cel puțin mulți secretari de stat. Poate, dimpotrivă, putem  să facem protocoale care să poată fi aplicate la nivel local. Dar ce am văzut zilele acestea nu face bine nimănui.

Andrei Tiut

Anunțuri

6 comments

  1. Domnule Tiut, sunteti in eroare. Cititi va rog si „Regulamentul privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de producerea unui accident de aviatie civila”, publicat in M.Of. 529/2008. Dupa ce Centrul de coordonare – ROMATSA (lit. i) art. 7 din Regulament) „determina zona de cautare a aeronavei aflate in pericol, declanseaza si coordoneaza activitatea de cautare, in urma informatiilor primite de la unitatile de alarmare” partea de interventie ii priveste NUMAI pe cei de la ISU, iar daca sunt forte din mai multe judete se numeste un comandant al actiunii, care coordoneaza activitatea din teren a celor implicati (pompieri, jandarmi, politisti, salvamont sau ce au organizat comitetele pentru situatii de urgenta locale). Activitatile specifice procuraturii sau celor de la siguranta aviatiei civile nu are treaba cu ce fac cei de la ISUJ.
    Centrul Operational National de la IGSU nu subordoneaza sau controleaza ROMATSA nicicum, CON-ul intervine cand un ISUJ are nevoie de forte si mijloace si din alte judete, caz in care IGSU da ordine in acest sens si se numeste un comandant al actiunii, toti sa stie de o comanda unica, sa nu fie ca la sindicat, toti vorbesc dar nu asculta nimeni. Ce sa vorbeasca IGSU cu COMT? ROMATSA nu da ordine la ISUJ, ea DOAR comunica locul de prebusire si atat, nu dirijeaza forte si mijloace, nu este treaba ei ce fac oamenii aia in teren pentru salvarea victimelor, ROMATSA are un rol tehnic, nu pot fi neintelegeri, nu are motiv sa fie nemultumita de relatia cu ISUJ. I-a dat coordonatele si ce tip de avion este, pasageri, incarcatura si alte date tehnice, nu are ce discuta sau negocia cu ISUJ-ul.
    Dac treburile mergeau dupa reglementarile in domeniu totul era OK. ROMATSA dadea coordonatele, ISUJ-urile din zona stiau unde sa se duca si totul se incheia fara atata tevatura. DAR a intervenit mass-media, care a inceput sa vanture tot felul de informatii, ca nimeni nu mai stia de nimic si nu se intelegeau om cu om. In astfel de actiuni important este sa fie o conducere clara si unica, nu un cor (eventual de bocitoare). Informatiile cu localizare GSM, triangulatie mobile, google maps si alte cele sunt povesti, un avion cazut se cauta profesionist, prin ROMATSA, conform regulamentelor. Iar daca ROMATSA s-a lasat „pacalita” de informatia cum ca a fost gasita epava avionului este problema ei, ca un soldat japonez trebuia sa-si faca treaba, sa determine (si) ea coordonatele, nu sa stea sa se uite la tv. La tv se pot spune multe, asa a fost si in decembrie ’89 cand s-a manipulat informatii (teroristi, coloana de tancuri, apa otravita si cate mai cate).
    Pentru accidentul aviatic in sine eu gasesc un singur vinovat – pilotul, care putea sa refuze un zbor daca avea cea mai mica indoiala de nereusita sau ca nu s-a intors cand a observat ca incepe sa se givreze aripile, greseala cea mai mare fiind sa zboare „la vedere” in munti, pe ceata si cu avionul ingreunat de gheata. Pentru operatiunea de cautare salvare eu consider ca singurul vinovat este ROMATSA, care nu si-a facut treaba.
    Jenant ca se da o asa amploare politica unui lucru banal – niste functionari (foaaaarte bine platiti – citesc http://www.gandul.info/politica/exclusiv-scandalos-cum-au-crescut-in-timp-de-criza-salariile-in-companiile-de-stat-ministrul-transporturilor-sunt-primul-care-se-bucura-10821139 ca in 2013 salariul MEDIU era de 18.000 lei/luna, nu pe pamant) de la ROMATSA nu si-au facut treaba.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s