Note pe marginea unei tragedii 6

Чёрный_супрематический_квадрат._1915._ГТГ

De obicei pe acest portal evităm să abordăm subiectele populare în presă sau evenimentele tragice care oferă mediei tabloidizate din România subiecte facile și audiență din belșug. Voi face însă o excepție în privința tragediei aviatice din Munții Apuseni ce s-a produs pe 20 ianurie deorece are o serie întreagă de implicații de natură politică și administrativă care permit abordarea acestui subiect.

Voi începe prin a-mi prezenta sincerele mele condoleanțe familiilor celor care au decedat în tragicul accident de avion de luni, 20 ianurie. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească!

Nelămuriri administrative

Când se privește dezinhibat accidentul în care a fost implicat avionul BN-2 Islander pilotat de Adrian Iovan, te izbește lipsa de coordonare de la centru a acțiunilor de căutare și salvare a supraviețuitorilor. De ce la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și la nivelul Ministerului Transporturilor nu a existat o celulă de criză (task force) care să gestioneze această situație? Transferul de responsabilități către ISU Alba mi s-a părut contraproductiv pentru întregul efort de salvare, în condițiile în care ROMATSA, principalul responsabil pentru localizarea epavei cu ajutorul semnalului ELT, a dat greș.

Îmi este de asemenea greu să înțeleg de ce ROMATSA nu a apelat la mijloacele Ministerului Apărării Naționale, când avea atâtea probleme în localizarea epavei. MApN a reușit, se pare, să localizeze prin mijloace proprii epava avionului BN-2 Islander pilotat de Adrian Iovan, dar cum informația nu i-a fost solicitată de către ROMATSA, ministerul nu a dat-o mai departe.

În fine nu înțeleg de ce primul ministrul Victor Ponta a preferat să apară la TV la oră de maximă audiență, să dea un interviu, în loc să preia frâiele operațiunii, din moment ce tot efortul de căutare/salvare se irosea sub povara unui eșec instituțional masiv.

944765_10151742078212488_160014200_n

Responsabilități politice

În lumina faptelor care se cunosc până acum doi miniștrii trebuiau să-și prezinte demisiile marți 21 ianurie: ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu și ministrul de Interne Radu Stroe. Cu greu Radu Stroe a reușit să-și prezinte demisia joi, 23 ianurie. Ramona Mănescu este încă ministru al Transporturilor.

Coincidența a făcut ca majoritatea persoanelor cu funcții în guvern, indentificate în spațiul public ca fiind responsabile pentru eșecul operațiunii de salvare, Radu Stroes și Ramona Mănescu, să fie membrii marcanți ai PNL. De asemenea șeful ROMATSA, Aleodor Frâncu, era un apropiat al PNL, în perioada 2005-2006 fiind șeful cancelariei primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu, după cum relevă cv-ul acestuia.

Pentrul PNL accidentul aviatic din Munții Apuseni a reprezentat un dezastru de „imagine” major, capacitatea partidului de a recruta și promova persoane competente în vârful administrației centrale, fiind pusă sub semnul întrebării. Modul în care miniștrii vinovați de eșecul misiunii de salvare, au ales să-și asume responsabilitatea pentru rezultat reprezintă un alt dezastru pentru PNL, care ar putea fi decontat electoral mai târziu.

Se pare că asumarea responsabilității pentru eșecul localizării epavei avionului a fost subiectul unei negocieri politice.

Din punct de vedere mediatic, noi am fi avut cel mai mult de suferit, un ministru liberal și un secretar de stat, practic toată imaginea negativă era direcționată către noi. În cadrul discutiilor,  Antonescu și-a arătat disponibilitatea de a accepta demiterile lui Radu Stroe și a secretarului de stat Cătălin Chiper, dar a sugerat că și Mircea Dușa ar trebuie să facă la fel, astfel încât costurile de imagine să fie împărțite, însă Ponta a propus soluția demisiilor din eșalonul doi.

Dacă aceste episod este real, atunci el reprezintă o tranzacție politică cinică pe seama unei tragedii naționale. Atât Crin Antonescu, prezidențiabilul USL, cât și Victor Ponta prim-ministrul și co-președinte al USL, confruntați cu un eșec de guvernanță major, se gândesc în primul rând cum să minimalizeze impactul mediatic al acestuia, în loc să ia măsuri decisive ca un eveniment similar să nu se mai repete. Pentru Crin Antonescu, candidatul oficial al USL la funcția supremă în stat, această negociere reprezintă o pată, punând sub semnul întrebării abilitățile sale lider în situații de urgență, pe deasupra dovedind o vădită lipsă de scrupule.

Premierul Victor Ponta s-a făcut remarcat prin lipsa lidershipului într-o situație excepțională, necesar pentru a încerca să repare erorile comise în cadrul procesului de localizare și salvare al epavei, precum și de un cinism contraproductiv. Locul primului ministru în astfel de situații nu este la televizor, dând interviuri, ci la Palatul Victoria, dând măcar impresia că face ceva („Victore, fă-te că muncești…”). Mai grav pentru a îndepărta atenția opiniei publice de la eșecul guvernului de a organiza o operațiune de căutare/salvare, Victor Ponta a instrumentalizat acest tragic accident de aviație în propriul său interese politic, încercând să obțină demiterea șeful STS, Marcel Opriș, deși raportul guvernului nu menționează vreo culpă a instituției pe care acesta din urmă o conduce.

Lipsa de empatie, competență și lidership, precum și cinismul, cu care a fost tratat accidentul de aviație din 20 ianurie 2014, reprezintă un eșec major pentru conducătorii USL-ului. Deși această nefericită criză ar fi putut fi oportunitatea să demonstreze eficiența guvernării USL, aceasta s-a dovedit a fi testul cu turnesol al acesteia. Mai grav, acest episod a demonstrat încă odată incapacitatea instituțiilor statului „să facă ceva”, accentuând neîncredere cetățenilor în acestea. Este posibil, dar nu probabil, ca modul în care USL a gestionat această situați de criză să fie un moment de cotitură pentru opinia publică, așa cum au fost în 2010 tăierile de salarii și în 2012 reforma sănătății, măsuri asumate de PDL și de Traian Băsescu.

2014 este un electoral – deci totul e posibil.

8709_527282143976315_1866370115_n

Raed Arafat

Întemeietorul SMURD a ieșit destul de „șifonat” din această tragedia. Faptul că echipa de transplant a zburat cu un avion „vechi”, faptul că avionul nou al SMURD era indisponibil, acesta suferind operațiuni de întreținere și reparație la Aerostar SA Bacău, faptul că acesta nu era în țară, precum și imaginea sa de fac totum eficient, de om providențial în situații de urgență – au generat un recul al încrederii „populare” în abilitățile sale, și au afectat prestigiul serviciului pe care l-a creat.

Accidentul avionului SMURD a oferit oportunitatea unor detractori mai vechi ai lui Raed Arafat, suporteri ai președintelui Traian Băsescu și cu opțiuni politice de „dreapta” să lovească în aceasta. De ce?

Întrebare: Ce aveți mă cu Arafat?

Dreptaci: Pentru că Băsescu, pentru că ianuarie 2012, pentru că legea sănătății, pentru că Antena 3, pentru că arab!

Am ales acest mod mai neoaș de a prezenta acuzele detractorilor lui Raed Arafat, pentru a arăta absurditatea acuzațiilor care circulă în blogosfera de „dreapta” la adresa creatorului SMURD.

În primul rând trebuie lămurit un lucru – nu SMURD era responsabil pentru operațiunea de salvare a victimelor accidentului aviatic din 20 ianurie. Aceasta responsabilitatea cădea în sarcina ISU și a MAI. SMURD-ul de bine, de rău a reușit în cele din urmă să ajungă la victimele tragediei și să ofere primul ajutor. Mai mult SMURD, a reușit să ridice un elicopter în aer și să încerce localizarea epavei, dar din cauza vremii, după 45 de minute de căutări, misiunea a trebuit întreruptă.

Per total SMURD-ul este un serviciu public de succes, care își face datoria zilnic, unul din puținele servicii publice care este funcțional în România și pe care te poți baza. De asemenea este unul din puținele produse instituționale românești care pot fi exportate, și care, deci, generează prestigiu.

Legat de antipatia „dreptei” pentru Raed Arafat, aceasta se bazează în general pe ranchiună și miopie politică. Nu Raed Arafat a scos oamenii în stradă în ianuarie 2012, ci guvernarea ineficientă a PDL-ului,  o lege proastă a sănătății, și Traian Băsescu însuși, prin atitudinea sa față de un slujbaș de bună credință și eficient al statului român. Raed Arafat trebuie admirat pentru modul în care în 2012 a reușit să se opună aplicării unei legii care ar fi făcut mai mult rău decât bine.

În fine nu pot încheia fără a face câteva precizări referitor la privatizarea serviciilor de sănătate. Eu sunt adeptul privatizării acelor activități economice în care statul este implicat în mod direct – companii de stat, fonduri etc. Nu cred că este oportună, însă, privatizarea serviciilor publice de sănătate și educație (deși investițiile private în aceste domenii sunt utile), iar probabilitatea ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat este destul de redusă. De ce? Chiar dacă românii privesc cu neîncredere instituțiile statului și calitatea serviciilor oferite de acestea, ei nu consideră piața ca alternativa:

Firmele private (practic, baza economiei capitaliste) şi reprezentanţii aleşi prin vot ai populaţiei (baza sistemului politic democratic) sunt pe ultimele două locuri, ambele învestite de respondenţi cu capacităţi reduse de a le „absorbi” temerile, deci cu capacităţi reduse de a rezolva problemele sociale. Practic, ne aflăm în faţa unei populaţii care nu aşteaptă aproape nimic de la piaţă sau de la politicienii aleşi prin vot, deci de la cele două ingrediente fundamentale ale unei democraţii moderne. (Inscop, Noiembrie 2013 – Temerile românilor, sursele protejării și criza reprezentării)

46505_10151234357132488_1579442337_n

Alte observații:

  • Publicul trebuie să realizeze că pe lângă ineficiența acțiunii instituțiilor statului, vremea și terenul au întârziat în egală măsură efortul de salvare a victimelor accidentului din Munții Apuseni.
  • Atitudinea prodecanului Facultăţii de Inginerie Aerospaţială, conf. dr. Octavian Thor Pleter, care aruncă vina pe Adrian Iovan pentru producerea accidentului din 20 ianuarie este lipsită de profesionalism și decență. Practic s-a antepronunțat înainte de stabilirea cauzelor accidentului aviatic și a acuzat un om care nu se poate apăra în momentul de față. Până la încheierea anchetei oficiale și a stabilirii cauzelor accidentului, pilotul Adrian Iovan se bucură de prezumția de nevinovăție.
  • În mod clar trebuie continuată dotarea SMURD-ului cu echipamente performante. Este nevoie probabil de achiziția a cel puțin încă unui avion medical care să permită operațiunile aeriene cu mijloace sigure și moderne. Trebuie creată o unitate de 2-3 avioane medicale SMURD.
  • IGAV trebuie dotat cu elicoptere capabile să efectueze misiuni de tip SAR în condiții meteo grele. Aceste elicoptere trebuie echipate cu sisteme FLIR și radare Doppler pentru a facilita zborul condiții meteo grele și în zone montane.
  • MApN ar trebui, la rândul său, sa achiziționeze elicoptere moderne capabile să efectueze misiuni de tip CSAR în condiții meteo grele și în zone montane.

George VIŞAN

Anunțuri

6 comments

  1. Incercati sa discutati cu un medic care face medicina de urgenta in sectorul privat (non-SMURD) si veti intelege mai bine ce deranjeaza in cazul SMURD – cvasi-monopol, bariere la intrarea pe piata, concurenta neloiala.

    • Eu cred ca SMURD-ul nu ar trebui sa aiba competitie. Deci privatii ar trebui exclusi de pe aceasta piata. De ce? Gestionarea situatiilor de urgenta reprezinta apanajul statului, acesta avand mai multe resurse si mijloace la dispozitie, decat un actor privat. Privatii pot furniza servicii de ambulanta sau alte servicii medicale. De asemenea pot fi utili in cazul unor situatii exceptionale – cutremure etc. Dar sa apara o serie de SMURD-uri private – in niciun caz.

      SMURD-ul e unul din putinele servicii publice care arata ca statul roman functioneaza si ca banii din impozite si taxe sunt utilizati eficient. E un simbol al autoritatii statului cu alte cuvinte – si nu vreau sa fie stirbit.

  2. nu cred ca SMURD este implicat cumva in activitatile de prelevare/tyransplant organe. eventual Institul de transplant poate/putea (si se pare ca a si facut-o in trecut) sa inchirieze acel avion. Din pacate , aceste era in revizie obligatorie, conform normelor . Problema , cred eu, este ca trebuie sa plece cineva din Bucuresti sa preleveze organe la Oradea (pe orice vreme, cu riscuri asumate..). Poate ca aici ar mai trebui lucrat, la o descentralizare a acestei activitati, prin cresterea numarului de medici capabili sa preleveze, iar Institulu de transplant doar sa coordoneze/gestioneze aceasta activitate prin dirijarea organelor spre recipient., conservarea acestora in conditii care sa permita trasnportul fara asemenea riscuri.

    • SMURD are singurul aparat de zbor civil pentru urgente medicale, care e folosit inclusiv pentru operatiuni de transplant la cererea Agentiei de Transplant. SMURD transplant ci doar faciliteaza transplantul.

  3. Domnule George Visan, va rog vizitati pagina https://www.facebook.com/arghir1?ref=hl si poate va intregiti imaginea despre acest minunat serviciu public si cu partea pe care probabil nu o cunoasteti. Daca ati scris doar bazandu-va pe imaginea cliseu creata de-a lungul timpului, va rog sa reveniti cu un articol mai putin partizan si sa reformulati si sa nuantati, daca se poate, parerea despre cei care nu sunt adulatori ai marelui fondator providential, singurul care a facut ceva pentru medicina romaneasca si tara adoptiva in general. Va multumesc. Sunt la dispozitie pentru clarificari si colaborare daca aveti acest interes de a promova realitatea, adevarul si legalitatea folosirii banilor publici pentru a avea o tara si o societate prospera

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s