Aceste cifre ne doare: Două sondaje care nu ar trebui să fi fost publicate 1

A făcut o oarecare vâlvă în mediul online raportul unui sondaj care spunea că mai mulți români din mediul rural au Internet decât canalizare. Aserțiunea este plauzibila: apa de canal curge pe țevi groase în timp ce Internetul circula prin cabluri subțiri. Dincolo de asta, șochează cifrele:

canalizare rural imaginarVă întrebați deja, sper, cum este posibil? Răspunsul scurt: nu este posibil. Dacă stăm să căutam în datele INSSE vom vedea că la nivel național au acces la canalizare 46,8% din Români iar în rural cifra este de 4,7%. Reproduc aici graficul în valori absolute.

canalizare rural real

Poate fi o eroare materială. Este posibil ca cineva care nu înțelege prea bine ce este ruralul să fi găsit undeva penetrare națională de 45% (date mai vechi, poate alte măsurători) și să fi preluat cifra. Am rugat-o pe autoarea prezentării să precizeze sursa specifică a datelor, dar nu am primit răspuns.

De la lumea imundă a canalizării să trecem la cultură. Barometrul de consum cultural din 2014 ne indică, conform Agerpres, 47% din români citesc cel puțin odată pe lună. Aceste date sunt consistente cu Barometrul cultural din 2012

carti_nouProblema apare când ne uităm la Eurobarometrul special 399. Acesta spune că doar 19% dintre români au citit mai des de 5 ori pe an în 2013.

carti eurobarometru

Asta înseamnă că aproape unul din 5 români au citit o dată la două luni sau mai des. Cifra pentru o dată pe lună sau mai des ar trebui să fie semnificativ mai mică. Evident, putem presupune că unii respondenții sunt întrebați „de câte ori ați citit o carte?” și ei înțeleg „câte cărți ați citit?”. Deci nu 6+ ședințe de lectură ci 6+ cărți. Dar aceeași logică se poate aplica Barometrului cultural unde minim 12 ședințe de lectură spațiate lunar pot însemna 12 cărți. Oricum am lua-o, cifrele nu se leagă.

Mai este și mica problemă a mersului la muzeu. În 2012 (Barometrul cultural, p 18) 34% dintre români merg la muzeu cel puțin odată pe an. În 2013 (Eurobarometru 399, T7) 21%. În 2014 (Barometru cultural, comunicat publicat pe Agerpres): 43%.

(Procentele Eurobarometrului sunt calculate per total populație în timp ce cifrele Barometrului cultural par calculate între cei ce răspund. Dacă am recalcula pentru o comparație corectă am avea cifre ceva mai mari pentru Eurobarometru dar nu suficient cât să schimbe datele problemei.)

De unde aceste diferențe? O parte din ele vin din formularea întrebării. Atunci când întrebi un om cât de des citește el va interpreta implict întrebarea astfel: „Ca fel de om sunt eu, unul care citește lunar sau nu”. Eurobarometrul întreabă, în schimb, cât a citit în mod real în ultimele 12 luni. Cu o asemenea întrebare respondentului îi vine mai greu să se mintă pe sine.

O altă sursă de diferențiere poate fi dată de modul în care se prezintă operatorul. Cu cât va fi mai transparent că întrebările țintesc să determine un „nivel de cultură” cu atât mai probabil va fi ca respondentul să dea răspunsuri social dezirabile.

Oricum ar fi, aceste cifre ne doare.

Andrei Tiut

Anunțuri

One comment

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s