Cui folosește poliția locală? 1

Am văzut multă emoție vizavi de un activist civic (sau doar un naționalist beat) care a fost împușcat în cap (de fapt lovit cu arma) deși el nu făcuse nimic (sau lovise polițistul cu un picior în burtă).

Am văzut în mijlocul emoției laude (uneori improbabile) aduse Poliției naționale și Jandarmeriei. Acești oameni minunați care bat la ordin, dar măcar o fac cu pregătire temeinică teoretică și practică nu ca mocofanii ăia de la Poliția Locală care au atribuții uniforme și denumire de poliție dar în sufletul lor sunt tot Gardieni Publici.

Trec peste faptul că uzurparea de atribuții este în bună măsură inventată. Expresia „nu suna la Gardă” este în memoria mea din anii ’90, semn că și atunci se ocupau cu ordinea publică și nu doar păzeau primăria.

Mai important este să ne gândim puțin la rolul instituțional al Poliției Locale. Anume acela de a introduce redundanță în sistemul de forțe de ordine. Deja există redundanță între Poliție și Jandarmerie, dar aceasta ține de suprapunerea naturală a domeniilor de activitate. În cazul Poliției Locale această redundanță este mai pură. Altfel spus (nu vă oripilați) rolul Poliției Locale este să fie prezentă atunci când forțele naționale nu sunt disponibile.

Motivele pot fi de mai multe feluri. Forțele naționale pot fi momentan ocupate în altă parte. Sau prioritățile de la centru pot arăta altfel decât cele de la periferie. Sau – și aici povestea devine interesantă – alocarea forțelor naționale poate fi refuzată de ministrul de Interne din motive politice.

Dar, veți spune, Andrei, așa ceva este imposibil în statul român centralist de inspirație franceză.

O, ba da. În fapt, în sezonul protestatar 2000+ există trei asemenea cazuri. În 14 ianuarie 2012 Jandarmeria a făcut un fel de balet ciudat lăsând exces de spațiu manifestanților să spargă și să arunce cu pietre. Pe 19 ianuarie câteva sute/mii de manifestanți USL au mers de la Arcul de Triumf la Universitate având doar supravegherea minimală a câtorva motocicliști.

Pe 20 octombrie 2013 marșul protestatar pentru Roșia Montană nu a fost însoțit de Jandarmerie sau Poliție.

În toate trei cazurile ipoteza cea mai rezonabilă este că lipsa de acțiune a fost motivată politic, în scopul de a provoca violențe. Acest lucru a fost reușit în primul caz si evitat în al doilea (deși existau unele animozități între categoriile diferite de manifestanți) iar în al treilea s-a reușit marginal. Pentru cazul al treilea există și ipoteza conform căruia Radu Stroe le-a cerut forțelor de ordine să lase manifestanții neînsoțiți ca o reacție la altercația dintre unii militanți și ministrul Barbu.

Dar, Andrei, ce poate face o poliție „de mâna a doua” în fața mulțimilor? Ai văzut tu Poliția Locală acolo?

Nu tocmai. În primul rând că în 14 ianuarie erau prezenți jandarmii și, deci, nu se putea intra peste ei. Iar în celelalte cazuri primarul Oprescu nu s-a obosit să participe la asigurarea ordinii publice.

Dar, în 14 ianuarie 2012 și 20 octombrie 2013 a fost prezentă la datorie… Poliția Rutieră. În 2012 chiar am văzut la Piața Romană vreme de 10 minute vreo patru polițiști de circulație care făceau ce știau mai bine, adică opreau grupuri de manifestanți la semafor ca să lase mașinile pe bd Dacia și apoi opreau circulația pe bd Dacia ca să lase manifestanții. Presupun că faze asemănătoare s-au petrecut în 2013.

Acestea sunt beneficiile în avea forțe de ordine diversificate capabile să preia atribuții unele de la celelalte. Când ai o situație pe stradă nu te consolează cu nimic că un ministru de Interne sau prefect incompetent va fi pedepsit de statul de drept peste 18 luni ci ai nevoie de o soluție imediată. De unde nevoia redundanței. Plus că prin redundanță scădem probabilitatea unei lovituri de stat.

Așa că Poliția Locală este o adăugire binevenită la sistemul de forțe de ordine. Și ar trebui să îi creștem pregătirea profesională nu să o desființăm sau limităm

Andrei Tiut

Anunțuri

One comment

  1. Cred că argumentul principal pentru poliția locală este argumentul general pentru descentralizare, devoluție, federalism etc., și anume servicii publice controlate de beneficiarii direcți, nu de „elitele” din capitală.
    Cred că atenția acordată cazului activistului naționalist se datorează și faptului că intelighenția și publicul din urbanul mare se simt mai apropiați ca interese de birocrația centrală, nu de cea locală (captain obvious, s-ar putea zice, ok).
    Dacă începi cu Guță, să continuăm cu B.U.G. Mafia: https://www.youtube.com/watch?v=5fiEDD76kdM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s