Tocănița de sondaje. Azi: INSCOP 1

Nu am mai vorbit despre sondaje în ultimul an. Asta din cauza eșecului lor de a pre-vedea valul schimbării dintre cele două tururi. Nu este vorba aici de (ne)reușita practică cât, mai ales, de imposibilitatea datelor de a explica clar ce se întâmplă inclusiv post-factum. Ori, dacă nu știi ce măsoară întrebările sondajului, este evident că evoluțiile cifrelor devin brusc mult mai puțin interesante.

Dar de curând am început (cred eu) să văd mai bine opțiunile pe care le avem în față. Așa că am început să recuperez sondajele necitite. De unde și acest, lung, articol cu ce am observat interesant la sondajele INSCOP ale ultimului an.

Deci, să începem.

Ianuarie

a

Cele mai „populare” țări sunt Germania, Marea Britanie și Spania. Prima țară din vecinătate, Grecia, se află abia pe locul 10.

a

a

Cam o treime din români cred că telefoanele lor au fost ascultate. Enorm de mult

a

Românii nu susțin ideea publicării de conținut ofensator față de persoanele religioase. Ar fi fost interesant de pus această întrebare și într-un context mai pașnic.

Românii sunt deschiși la a cheltui mai mulți bani pe armată. Asta explică ușurința cu care Klaus Iohannis a obținut

Românii sunt deschiși la a cheltui mai mulți bani pe armată. Asta explică ușurința cu care Klaus Iohannis a obținut „pactul pentru apărare”

Martie

a

Surprinzător de mulți români sunt deschiși la ideea creșterii numărului de femei promovate în posturi alese. Este totuși posibil ca respondenții să aibă o idee vagă în acest sens, mai ales că nu se vorbește nicăieri în întrebare de constrângeri legale.

Mai

mai7

a

Dincolo de unele suspiciuni de pe scena publică, populația aștepta cu interes scăderea TVA la alimente.

a

Populația așteaptă cu interes partide noi. (Totuși, trebuie spus că întrebarea succede uneia despre nevoia de a înlocui clasa politică și asta este posibil să fi urcat în sus procentele)

a

Se remarcă, în acest context așteptarea unui partid monarhist. Nu este mare, dar este.

a

Bătrânii din Vaslui vor armata obligatorie. Este și aceasta o metodă ca tinerii să nu mai umble aiurea pe uliță. Serios acuma, opțiunea pentru armata obligatorie este preponderentă în toate categoriile de populație, chiar și între tinerii cu vârsta de încorporare. Este un semn al faptului că nimeni nu a explicat populației la ce folosește armata profesionistă.

a

a

Iulie

a

În sfârșit o întrebare decentă pentru a măsura religiozitatea românilor. Ea ne arată că aproximativ 24% caută să se ducă la biserică după porunci (primele trei opțiuni însumate, raportate la populația religioasă). Pe întrebări mai prost puse (și mai vechi) estimasem maxim 33%.

a

Deși populația nu este neapărat nemulțumită cu Guvernul…

a

… ultimele evenimente au crescut procentul celor ce vor încheierea mandatului acestuia.

iul2

Pe fondul situației din Ucraina, crește temerea față de un potențial război în zonă. De asemenea, din motive pe care nu le înțeleg, crește temerea față de înrăutățirea stării de sănătate. De remarcat că aceasta este agenda personală, și include în mod tipic teme care, în viziunea populației, nu sunt neapărat treaba statului. Chiar și așa, am putea vedea în următoarele săptămâni/luni un partid care încearcă să capitalizeze tema sănătății publice.

a

iul3

Încrederea în instituțiile internaționale crește pe fondul problemelor din Ucraina și al relației mai „pașnice” între România și FMI.

iul1

În decembrie 2014 optimismul românilor crește strict din cauza alegerii lui Klaus Iohannis. Altfel spus, 56,3% dintre români cred că se află în(spre) România lucrului bine făcut. Acest nivel însă scade și în câteva luni românii vor redeveni preponderent pesimiști. Acest pesimism nu se reflectă deocamdată asupra lui Klaus Iohannis ca politician. Dar carisma (așteptarea unor lucruri extraordinare) este inevitabil afectată. De la „nu trăiesc în România lucrului bine făcut” se va ajunge inevitabil la „Iohannis nu poate livra Rlbf” și apoi la „eu pe Iohannis nu îl votez”. 
Aceasta este o tendință naturală de uzură, dar nu trebuie să conchidem că se va ajunge la înfrângerea PNL în 2016 sau a dlui Iohannis în 2019. Trebuie să ținem cont că principalele personalități publice care l-ar putea contracara au tendințe descrescătoare, iar în PSD nu vedem o nouă gardă gata să preia torța. Chiar și așa, rămâne în sarcina președintelui și a PNL să definească o nouă identitate care să ducă la câștigarea alegerilor. O sarcină de care cel puțin PNL nu pare preocupat.
În cazul ambelor partide mâna întinsă fără o poveste nu primește […] voturi.

a

Astfel, deocamdată, câștigul PNL din dec 2014….

a

… crește ușor până în iulie 2015. De remarcat că în acest timp PSD+ este mai degrabă stabil.

a

În altă ordine de idei, sanctificarea lui Arsenie Boca pare e fi dorită de majoritatea românilor

Andrei Tiut

Anunțuri

One comment

  1. Pingback: Tocănița de sondaje. Azi: INSCOP

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s