Pentru că s-a reanimat dezbaterea privind unirea sau reunificarea României cu R. Moldova, reiau într-o formă condensată  niște argumente mai vechi, dar încă valide.

Politic:

• E destul de greu, dacă nu chiar imposibil, să convingi o comunitate politică să renunțe la independența și suveranitatea sa. Este nevoie de un compromis foarte bun pentru elita politică de la Chișinău pentru a se transformă în echivalentul unor „baroni locali” autohtoni – autonomie lărgită în cadrul unui proces de regionalizare sau chiar federalizare.
• Moldova are mari probleme în ceea ce privește funcționarea statului de drept, corupția precum și criminalitatea organizată (la Chișinău disputele teritoriale între găști se rezolvă cu Kalașnikovul). România absorbind în granițele sale vecinul de la est ar putea da înapoi în privința progreselor în combaterea corupției.
• În România elita politică a început să nu se mai bucure de imunitate în fața legii. Perspectiva petrecerii unei anumite perioade de timp în pușcărie s-ar putea să nu-i încânte pe politicienii corupți de la Chișinău. Există deci o probabilitate foarte ridicată pentru încheierea unui târg faustian între cele două elite: unirea contra imunitate în fața justiției. Noua „Românie Mare” va fi una coruptă și injustă.
• Problema minorităților naționale va fi redeschisă de unirea cu R. Moldova. Tema autonomiei teritoriale pe criterii etnice nu va mai putea fi evitată. Dacă găgăuzii au statut special, de ce nu și maghiarii din Ținutul secuiesc?
• România, spre deosebire de statele din spațiul ex-sovietic nu a cunoscut fenomenul oligarhilor. În Moldova ei însă există și probabil nu vor dispărea după „unire”. Existența acestora în noul stat va crea serioase probleme politice.
• Tema unirii abate atenția de la problemele structurale ale României și se constituie într-un fals „proiect de țară”.

Economic:

• Românie este una dintre cele mai sărace state din UE, fiind devansată doar de Bulgaria. R. Moldova este cea mai saracă țară europeană. Două state sărace care se unesc nu vor duce la apariția unui stat mai mare și prosper. Noua „Românie Mare” va fi unul din cele mai sărace state europene, dacă nu cel mai sărac.

Diplomatic:

• Faptul că România contestă indirect suveranitatea și independența unui stat european ale cărei granițe le-a recunoscut încă din 1991 ne transformă într-un factor de instabilitatea regională. Suntem practic în aceeași oală cu Rusia, însă fără agresiunea armată.

Geostrategic:

• Unirea României cu R. Moldova nu rezolvă problema Transnistriei, ba chiar ar putea duce la redeschiderea conflictului militar.
• România ar putea fi forțată să părăsească UE deoarece noua entitate politică formată nu respectă granițele de la momentul aderării (și nu numai asta). Moldova nu va deveni membru UE prin unirea cu România, ci o va scoate pe această din urmă din proiectul european – va fi un #Roexit by proxy.
• Apartenența la NATO și garanțiile de securitate din Tratatul de la Washington vor fi puse în discuție.
• Parteneriatul cu Statele Unite ale Americii devine caduc.
• O „alianță” cu Moscova ar putea deveni realitate.
• Noua entitate politică, o palidă umbră a României Mari, va fi un stat slab, sărac și vulnerabil.

Pe scurt, unirea dintre România și Republica Moldova e un drum spre niciunde pentru ambele țări.

George VIŞAN