Marea sechestrare a Pentagonului 11

Copyright The Economist

Vă rog să-mi iertați titlul de tabloid al acestui post dar numai aceste cuvinte, desprinse din genericul unui film de groază cu extratereștrii din anii ’50, pot descrie procesul prin care bugetul federal american ar putea fi redus începând cu 2013 cu 1,2 trilioane de dolari. Bugetul Pentagonului în următorii 10 ani ar urmă să se reducă automat, prin „sechestrarea” (poprirea) fondurilor, cu aproximativ 600 de miliarde de dolari pentru reducerea deficitului bugetar federal care depășește în momentul de față 15 trilioane de dolari. Această reducere a bugetului apărării se va adăuga deja unei reduceri deja agreate de 450 de miliarde de dolari în următorii 10 ani. Per total Department of Defense ar urma să piardă în 10 ani 1 trilion de dolari în alocări bugetare.

„Sechestrarea” fondurilor Pentagonului, dar și a altor agenții federale americane se datorează incapacității Comisiei Comune a Congresului pentru Reducerea Deficitului (Joint Select Committee on Deficit Reduction) de a atinge un compromis pentru găsirea unor metode pentru reducerea deficitului bugetar al Statelor Unite ale Americii. Comisia parlamentară bipartizană este formată din 12 senatori și reprezentanți, șase de la Partidul Republican și șase de la Partidul Democrat.

Această comisie parlamentară a fost creat în urma crizei privind limita datoriei publice a guvernului federal din vara acestui an. Reprezentanții celor două partide trebuiau să ajungă la un compromis care să permită reducerea deficitului SUA cu 1,2 trilioane de dolari – aproximativ 10 procente din datoria publică din prezent. Având în vedere polarizarea politică care a afectat scena politică americană în ultima perioadă de timp eșecul „supercomisiei” parlamentare era de așteptat.

Luni 21 noiembrie comisia parlamentară a anunțat că nu s-a ajuns la un compromis metodelor de reducere a datoriei federale până la data limita stabilită – 23 noiembrie 2011. Pe scurt republicanii au exclus din start orice creșteri de taxe, iar democrații nu au fost de acord cu reducerea programelor de asistență socială, fără creșterea taxelor și/sau renunțarea la scutirile de taxe introduse în timpul administrației George W. Bush.

Implicațiile pentru bugetul Pentagonului ale reducerii cu încă 600 de miliarde de dolari vor fi catastrofale.  Reducerile bugetare vor afecta în egala măsură toate programele militare desfășurate de Statele Unite ale Americii, mai puțin programele federale destinate asistenței sociale a veteranilor și militarilor. „Sechestrarea” bugetului apărării  nu se va produce însă imediat, reducerile bugetare urmând să intre în vigoare în ianuare 2013, dar în propunerea de buget federal pentru 2013 trebuie incluse.

Indecizia comisiei parlamentare va conduce în cel mai rău caz la compromiterea puterii militare a Statelor Unite ale Americii pe termen scurt și mediu, cu consecințe neprevăzute pe termen lung. Reducerile automate și nediscriminatorii ale bugetului Pentagonului vor afecta nu numai capacitatea militară a SUA, dar și baza industrială care o întreține și o deservește. Înainte ca termenul limită să expire Secretarul de Stat al Apărării Leon Panetta a avertizat Congresul în privința consecințelor politice și militare ce vor decurge din reducerea bugetului apărării peste nivelul agreat:

Such a large cut, applied in this indiscriminate manner, would render most of our ship and construction projects unexecutable – you cannot buy three quarters of a ship or a building – and seriously damage other modernization efforts.

We cannot have a strong defense for the United States without protecting this industrial base. I need to be able in this country to produce our ships, to produce our submarines, to produce our planes, to produce our fighter planes, to produce our tanks, to produce what we need for the military. I don’t need to rely on another country. We’ve got rely on the United States to do that.

Administrației de la Washington îi sunt deschise în momentul de față două opțiuni pentru a evita aplicarea automată a reducerilor bugetară ce decurge din eșecul „supercomisiei” parlamentară de a genera o soluție accetabilă atât pentru republicani cât și pentru democrați: să accepte consecințele eșecului comisiei parlamentare și în februarie 2012 să propună un buget federal care să includă reducerile automate sau să ignore complet efectele sechestrării în proiectul de buget federal pe 2013.

Reducerea masivă a bugetului militar al Statelor Unite ale Americii ar putea avea efecte catastrofale asupra politicii sale externe. Washington-ul și-ar vedea pus sub semnul întrebării statutul de mare putere, puterea sa ar putea fi contestată mai ușor de către competitori, iar aliații americani își vor pune serioase întrebării în privința capacității SUA de a interveni militar în sprijinul lor.

Pentru a urmări atent dezbaterea asupra „popririi” fondurilor Pentagonului vă recomand următoarele surse:

George VIŞAN

Anunțuri

11 comments

  1. Da, e cam tabloid postul 🙂 Trebuie mentionat si faptul ca bugetul Department of Defense s-a dublat in ultimii ani, dar atunci n-a tipat nimeni catastrofa. E de unde sa se reduca, mai ales daca se accelereaza retragerea din irak si Afganistan. Nu e sfarsitul lumii.

    • Da, corect retragerea din Irak va reduce cheltuielile militare. In plus va fi redus si numarul militarilor din Afganistan. Dar mecanismul de „sechestrare” mi se pare stupid si periculos. E o taiere cu satarul, nu un proces judicios de prioritizare.

  2. Romania cred ca iese in castig in chestia asta, in sensul ca inca din vremea lui Bush redeployment-ul fortelor din Europa in unitati mai mici ca cea din Romania si diminuarea unor baze gigant din Germania Italia etc a avut nu numai ratiuni tactice ci si de cost.

    • Nu cred ca ne avantajeaza. Daca in Romania si Polonia ar fi fost desfasurate trupe ce pot fi desfasurate rapid – NATO Response force, ar fi existat un avantaj. Bazele din Romania. In prezent in Romania sunt o baza de antrenament si logistica la Mihail Koganiceanu, si va mai fi Deveselu – care va indeplini o misiune specifica. In niciuna din aceste baze nu sunt stationate permanent unitati mecanizate sau aeromobile capabile sa fie desfasurate rapid in cazul unui scenariu de tip Articolul 5.

      De asemenea modul in care „sechestrare” se va produce va afecta finantarea sistemului anti-balistic de la Deveselu.

  3. Sa fii superputere mondiala este scump si nu stiu daca acuma si-ar dori cineva sa aloce genul asta de bugete. De aceea pozitia lui Panetta (primul articol) mi se pare deplasata. Nu vad cine ar putea ameninta pozitia navala a SUA in viitorul imediat asa 2-3 ani de scadere a cheltuielilor urmati de 2-3 de refacere treptata nu or sa fie catastrofici.

    Cat despre „DoD Not Planning for Sequestration”, creed ca titlul spune totul. Aproape ca iti doresti ca un asemenea birocrat sa fie fortat sa iasa din rutina sa intelectuala si confruntat cu un buget scazut.

    Nu in ultimul rand, e bine ca armata sa nu fie perceputa ca o povara de catre contribuabil. Altfel, politicienii s-ar putea vedea presati sa scoata trupele din zone fara ROI (return of investment) pe termen scurt mentinandu-le acolo unde interesele americane sunt cuantificabile economic.

    Da, taierea fara prioritati este absurda, dar Obama nu e Boc, asa ca putem spera ca vor fi capabili sa se adapteze din mers.

  4. Prima parte a afirmatiei „Sa fii superputere mondiala este scump” este corecta. A doua parte este falsa – pentru ca merita sa fii superputere, numai asa o natiune poate fi capabila sa influenteze sistemul international. Si sunt o serie intreaga de state care aspira la acest statut in momentul de fata – China, Brazilia, India (nu includ Rusia, ptr. ca mi se pare ca in cazul Moscovei vorbim mai mult de nostalgie, decat de revenire).

    Flota SUA este imbatranita si a scazut constant dupa Razboiul Rece. La capitolul contestare China este suspectul de serviciu – in ultimii 10 santierele navale chineze construind nave militare moderne intr-un numar ridicat. Taierea neechilibrata peste reducerea cu 450 de miliarde acceptata de Pentagon va duce la compromiterea programelor de inlocuire a submarinelor Trident (clasa Ohio – purtatoare de rachete balistice), a crucisatoarelor din clasa Ticonderoga si va transforma programe de succes in programe costisitoare.

    Panetta exagereaza, dar are sens ceea ce spune. Daca SUA merg mai departe cu sechestrarea se pune sub semnul intrebarii atat baza industriala cat si dotarea. Un bun exemplu este cazul F-35 – avionul care va inlocui F-16. Sechestrarea va insemna reducerea numarului de avioane achizitionate de SUA si va indeparta partenerii externi care nu isi vor permite avionul american, reorientandu-se spre competitori. Astfel US Air Force va avea mai putine avioane decat ar avea nevoie, vor fi pierdute joburi de inalta calificare pentru ca vor disparea si cea mai mare parte a comenzilor la export si statul american nu isi va recupera investitia prin taxele si impozitele platite de catre Lockheed Martin si furnizorii sai din profitul furnizat de vanzarile la export.

  5. Ok, pe undeva ai dreptate.Toata lumea (plus Sergiu Nicolaescu) isi doreste sa fie o mare putere. problema e de a fi dispus sa platesti costurile and de an.

    BRIC sau EU nu au pierdut cursa inarmarilor, pur si simplu au ales sa nu participe. Iar criza ii afecteaza si pe ei (desi nu neaparat in mod egal) asa ca o schimbare radicala a politicii bugetare ar fi greu de facut de pe un an pe altul.

    Nu zic ca nu exista consecinte. Dar atata vreme cat India sau China nu au acoperit diferenta tehnologica ce le desparte de Vest, costurile sunt gestionabile – mai ales ca vor fi platite in perioada de boom.

  6. Nu am spus ca toata lumea vrea sa fie o mare putere. Nu ma indoiesc ca in mintea unui grandoman precum Gaddafi (trecut la cele vesnice din fericire), Kim Jong Il sau Ahmadinejad se cred conducatori de mari puteri. Vroiam sa spun ca renteaza sa fii o mare putere. Exemplul SUA este definitoriu daca esti adeptul teoriei stabilitatii hegemonice – printr-un mix de coercitie si diplomatie faci regulile jocului politic si economic la nivel global.

    Cursa inarmarilor este un simptom al competitiei dintre puteri. Daca nu posezi capabilitati militare pe care sa-ti sprijin politica externa nu contezi. India, China si Brazilia stiu lucru acesta – sunt foste state coloniale care au invatat ca fara o forta militara moderna risti sa-ti pierzi suveranitatea (cazul Indiei si Chinei) sau in cel mai bun caz altii sa-ti dicteze politica externa (Brazilia).

    Intr-adevar avantajul militar al SUA este mare – in ultimii 10 ani bugetul cheltuielile cu apararea americane au fost mai mari decat ale tuturor celorlalti membrii ai sistemului international (daca nu mai inseala memoria). Dar acest avantaj se erodeaza si trebuie mentinut. Exemplu – prin programele F-22 si F-35 SUA au stabilit standardul in materie de aviatie moderna, Pentagonul fiind singurul operator de avioane de lupta de generatia a 5-a. Acest fapt a indemnat India, China si Rusia sa porneasca programe similare.

    Europa este singura „putere” care nu investeste in aparare. Intre 2009-2010 bugetele militare ale statelor NATO (in afara de SUA) au pierdut 45 de miliarde de dolari. Campania din Libia a dovedit inca odata cu din punct de vedere militar Europa nu se poate descurca singura. O reducere „salbatica” a bugetului militar american ar insemna retragerea garantiei de securitate a SUA, iar statele europene s-ar vedea pentru prima data dupa WWII fara sprijin american. Si nu ii vad pe Europeni prea curand investind in aparare.

  7. Excelent articol. Cu un amendament: vor fi tăiate inclusiv programele federale destinate asistenței sociale a veteranilor și militarilor. Nu acum, oentru că nu e momentul (….), după ce se va finaliza retragerea din Iraq şi după ce se vor lămuri cum rămâne cu Afganistanul.
    Am citit recomandările Defense Business Board.

    • ….aceeaşi logică cinică a „raison d’État”, care a determinat-o acum vreun an pe soţia unui jandarm francez proaspăt întors din Afganistan să declare „Ce n’est qu’au retour d’Afghanistan du dernier gendarme de l’escadron que la nouvelle nous a été signifiée”. Mişto treabă, să vezi într-un stat NATO un grup de soţii de militari protestând în faţa cazărmii.

  8. Pingback: Pentagonul şi cura de slăbire forţată « Civitas Politics

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s