Tendințe în sondaje: INSCOP vs. CSCI Răspunde

640px-Bulle_und_Bär_Frankfurt

Multa vreme nu am mai comentat sondaje pentru că nu au rămas decât doi jucători care publică date în mod regulat și diferența dintre datele lor este fenomenală.

Totuși, avem o serie mai lungă de date și merită deja să facem o comparație.

Credibilitate și finanțare

CSCI publică prin Infopolitic, care, oricum am întoarce-o, este apropiat PSD. Când scriam pentru Context Politic am observat în repetate rânduri întrebări pe care le-am găsit părtinitoare. Totuși, în 2012 țin minte că sondajele lor s-au reflectat rezonabil în rezultatele alegerilor. (Pe de altă parte, USL a câștigat cu aproape 60%).

INSCOP publică datele printr-un proiect al ziarului Adevărul. Care este modelul de afaceri care permite unui ziar să finanțeze un asemenea proiect va rămâne unul din misterele istoriei. Prin 2012 făceam glume văzând că suma voturilor PFC+PMP este 10% (celelalte case dădeau de regulă 5%); după aceea nu mai îmi amintesc lucruri la care să fi obiectat.

Câtă lume vine la vot?

Nici una dintre cele două case nu mai face estimări ale prezenței la vot. Un motiv posibil este acela că la ultimele alegeri (2014) prezența a surprins pe toată lumea.

Oricum, acest indicator este interesant nu în sine ci mai ales pentru validitatea procentelor. Ideea este că dacă îi întrebi cum ar vota pe cei e nu vin oricum la vot riști să obții rezultate irelevante. Totuși, un studiu al ARP din martie susține că diferențele nu sunt atât de mari.

ARP mar apr 2015

Prezența la vot estimată este de 37%. Un alt sondaj, de data asta Sociopol, estimează prezența la vot în luna octombrie la un optimist 51%. Un sondaj ARP din decembrie avansează cifra de 41%.

Câtă lume răspunde, totuși, la întrebările puse de INSCOP și CSCI? În februarie, adică la puțin timp după alegeri, 73% dintre respondenți au o opinie (INSCOP). Apoi, în noiembrie, deci după incendiul de la Colectiv, aceeași cifră este oferită de CSCI. Dar, din aprilie până în august, procentul respondenților care au o opinie nu mai depășește semnificativ 60%.

Oglindă, Oglinjoară, cine este cel mai puternic partid din țară?

Dacă privim comparativ rezultatele celor două companii, vedem cum de la începutul anului și până în luna august PNL>PSD (+UNPR). Pentru luna martie acest raport de forțe ne este confirmat și de sondajul ARP. În septembrie INSCOP susține în continuare preeminența PNL; după aceea sondajele INSCOP se opresc.

inscop evolutie

În octombrie și noiembrie CSCI ne spune că PSD a trecut în frunte. Aici o să vă sugerez să ignorați datele din decembrie 2014, care sunt cumva discutabile.

csci evolutie

Același raport este descris și în sondajul SOCIOPOL.

sociopol

Acuma să ne uităm puțin la scorurile partidelor. Din martie până în noiembrie CSCI dă PSD-ul cu scoruri între 37 și 40%. Între decembrie (2014) și iulie INSCOP dă partidul cu 37-39%. Abia în septembrie, pe fondul măsurării separate a UNPR, PSD scade la 35%. În octombrie, SOCIOPOL dă partidul la 39% (și UNPR 6%). Doar  ARP dă PSD la 33-34% în martie. Per total, social-democrații a o evoluție destul de stabilă în marja 37-39 %.

Cu PNL situația este mai complicată. INSCOP în dă între 42 și 44 la sută, în timp ce CSCI îl să între 39 și 35. Cele două estimări nici măcar nu se suprapun. Diferența pare să vină din voturile „pierdute”. În sondajul INSCOP din iulie PSD+PNL+UDMR iau împreună 87% iar în septembrie PSD+PNL+UDMR+UNPR dau tot atât,  lăsând pentru restul partidelor 13%. În sondajele CSCI, în schimb, rămân mult mai multe voturi pierdute sub pragul electoral. Astfel, în noiembrie PSD+PNL+UDMR au doar 78%, asta ar însemna 22% voturi pierdute.

Aici istoria pare să țină cu INSCOP. Dacă ne uităm la datele AEP putem vedea că în 2004 s-au risipit 12,68% din voturi, în 2008 9,54% iar în 2012 doar 5,55%. Este normal ca sondajele de acum să dea acum mai multe voturi pierdute, pentru că unii cetățeni se decid în ultimele luni să abandoneze micile partide și să aleagă un vot util. Dar cifrele CSCI parcă sunt prea mari.

Este adevărat și că în cifrele CSCI vedem cam în fiecare lună un al treilea partid românesc care atinge pragul electoral (ALDE sau M10). Dar, chiar și așa, la CSCI sunt prea mulți oameni care își risipesc votul, ceea ce sugerează că cifrele INSCOP sunt mai credibile.

Ce este greu de crezut la INSCOP este lipsa unei tendințe descrescătoare vizibile la PNL. În decembrie, Klaus Iohannis aduce (peste) 10 procente PNL. Și urcă și optimismul în ceea ce privește direcția în care merge țara. Apoi, din decembrie optimismul scade. Scade și încrederea în Iohannis (la INSCOP destul de puțin, dar scade). Doar cifrele intenției de vot ale PNL rămân constante. Cum nu văd nimic care să justifice această performanță a PNL, sun obligat să cred că sondajele INSCOP sunt un pic optimiste.

Una peste alta, avem un PSD care se menține puțin sub 40% în timp ce PNL (cred, fără să am cifre clare) tinde să se apropie atât de mult încât diferențele să fie în marja de eroare. Nu pot să am o părere despre impactul ultimelor evenimente pentru că nu am date. Totuși, tind să cred mai degrabă că pe termen scurt se vor păstra voturi în PSD (pentru că Dâncu) și PNL (pentru că Cioloș). În acest timp, ALDE, UNPR și M10 vor fi presați între noua tehnocrație a partidelor vechi și mișcările anti-sistem. Rămâne posibil ca un partid (ALDE, eventual UNPR) să capitalizeze rezistența alegătorilor la schimbare, dar, deocamdată, este prea devreme să mă pronunț. În ceea ce privește noile mișcări și partide mă aștept, în continuare, să se poată impune mai ales la nivel local.

UPDATE înainte de publicare. De când am scris prima versiune a a acestui text și până la publicare au apărut alte două sondaje semnificative pe care le-am comentat pe PoliticScan. Unul este cel al IRES (Sondaj IRES: O națiune nehotărâtă). Acesta îmi sugerează (deocamdată doar mie, se pare) că populația este într-o anumită stare de confuzie/trecere care se vede în variațiile mai mari decât de obicei ale modului în care este descrisă agenda publică. Al doilea, sondajul ARP din decembrie citat mai sus, oferă cifre parțial surprinzătoare ale intenției de vot:

ARP

Asă cum mă așteptam, diferența dintre PSD și PNL este în interiorul marjei de eroare. Dar ambele partide sunt semnificativ sub 40%, lucru la care nu mă așteptam. Deocamdată aleg să pun asta în principal pe starea de emoție și confuzie care (în opinia mea) persistă de la accidentul de la Colectiv și schimbarea de Guvern. Mă aștept în continuare ca cele două partide să urce înapoi spre 40%. Asta nu înseamnă deloc că celelalte partide nu au șanse. În ultimele trei alegeri au intrat în Parlament  tot câte trei partide/alianțe plus UDMR.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s