Un fapt statistic: românii sunt neduşi la biserică 1

enhanced-buzz-28408-1371813261-4

Dacă prin religiozitate înțelegem declararea formală a religiei, fără nici un cost personal, suntem printre campionii Europei. Pe măsură ce creștem strictețea, dar fără a ieși din canoane, situația este din ce în ce mai albastră. Pe scurt, iadul ne mănâncă.

90% din noi nu ținem postul. Din aceștia scădem pe cei câțiva cu dispensă și rămân restul care merg în iad. O parte scapă prin spovedanie, dar cam un român din doi tot o pățește. Cifrele sunt similare cu cele culese de IRES în 2010 și 2011.

În plus, maxim un român din trei merge săptămânal la slujba de duminică (Daedalus 2007 Eurobarometrul 66-2006). (Discuția e mai complicată, căci întrebările nu sunt foarte bine puse, dam am rezumat-o astfel.)

Ce ne spun aceste cifre? Că românii mint sondajele privind la religiozitatea lor în mod extrem de constant și hotărât. Atât de constant și hotărât încât probabil mulți se mint pe ei înșiși. Nu se poate să mergi regulat la biserică (cam orice biserică) și să nu se prindă de tine ideea că e bine să te spovedești (măcar) de Paște. Apoi, că pe măsură ce le pui întrebările potrivite, le este din ce în ce mai jenă să inventeze. Ceea ce mă face să cred că nici mersul duminical la biserică nu e tocmai atât de înalt. More…

Uşor cu Gauss pe scări 2

bacalaureat-2013-ce-subiecte-au-avut-de-rezolvat-candidatii-la-limba-si-literatura-romana

Chiar dacă nu are sens să aşteptăm o distribuţie normală curată, distribuţia reală trebuie să amintească măcar vag de un clopot. În partea stângă trebuie să avem puţine cazuri, căci sistemul filtrează înainte de bacalaureat notele sub 5. În partea dreptă, din nou, puţine cazuri, sugerând că dacă se merge mai departe cu severitatea nimeni nu va lua notă maximă. Când distribuţia rezultatelor tinde spre infinit, este clar că avem o evaluare incorectă.

Acestea fiind zise, cu greu putem măsura cât de eronat este examenul fără a supune un eşantion de elevi la examene alternative. Cu atât mai puţin o extrapolare a unor date pe care le ştim incorecte nu va produce rezultate credibile.

Probabil cel mai corect faţă de elevi ar fi să avem o notă de trecere de 4 sau chiar 3,5 şi o severitate a notării comparabilă cu cea pre-Funeriu. Astfel, sistemul ar continua să răsplătească elevii care prin muncă şi eforturi suplimentare ale părinţilor suplinesc slaba calitate a predării. În schimb elevii de la coadă ar primi recunoaşterea faptului că ei sunt mediocri şi nu tâmpiţi, dar sistemul de învăţământ îi împinge în jos. More…