De oppresso liber 1

9/11

Prolog

Mogoșoaia, România, 11 Septembrie 2001.

Este o după amiază frumoasă de început de toamnă. Este senin, soarele arde cu putere, grădina este îmbelșugată. Am 18 ani și toată viața înainte – totuși este o zi tristă. Cu o zi în urmă un membru al familiei a trecut la cele veșnice. Așa ca am fost trimis în afara Bucureștiului pentru a lasă părinții să se ocupe de inmormântare. Ma plimbam prin grădină, când la un moment dat aud o știre la radio – un avion civil a intrat într-unul din turnurile World Trade Center. Nu-i dau imediat atenție acestei știri – mă gândesc ca a fost vorba de un avion ușor care s-a rătăcit și a intrat în coliziune cu clădirea respectivă.

Mai trec câteva minute. Din nou la radio – un avion civil de pasageri a intrat într-unul din turnurile gemene ale WTC. „OK, zic, hai sa vedem ce e la televizor.” Deschid pe ProTV – ediție specială, preluare de pe CNN – pe burtieră, avioane de pasageri au intrat în coliziune cu turnurile WTC din New York. Mut rapid pe CNN și văd cum un avion de pasageri intră într-unul din turnurile gemene, în timp ce pe fundal celălalt turn fumegă. Pe burtieră un mesaj se repetă obsesiv – „just minutes ago”. Încep să înțeleg magnitudinea evenimentului – un avion care intră într-o clădire este un accident, evenimente asemănătoare s-au mai produs, două avioane care intră accidental într-un complex de clădiri e improbabil – e vorba de un atac. Am privit îngrozit la televizor întreagă desfășurare a evenimentelor din acea zi nefericită. Nici astăzi nu pot să-mi scot din minte imaginile cu Turnurile Gemene prăbușindu-se și cuvintele tatălui meu din acel moment: „O să fie război!”

Pakistan, în apropierea orașului Abbottabad, 1 mai 2011.

Patru elicoptere americane se îndreaptă spre orașul Abbottabad la 50 km nord de Islamabad și 200 de km est de Waziristan. Este noapte, aparatele zboară cu luminile stinse și la înălțime mică, sub radarele apărării anti-aeriene pakistaneze.  Două din elicopterele americane sunt de tipul MH-60K, special modificate pentru acțiuni directe – amprenta radar a fost redusă, cea fonică la fel – și aparțin Regimentului 160 Aviație Forțe Speciale al Armatei Statelor Unite ale Americii, regiment însărcinat cu inserția și extracția trupelor de forțe speciale în teritoriu inamic. Ele transportă 25 de soldați din SEAL Team Six – Special Warfare Development Group, unitatea antiteroristă și contra-insurgență a US Navy. Ținta lor este o reședință din orașul Abbottabad. Conform briefingului realizat de agenții CIA cu câteva ore în urmă, în acea clădire aflată la o aruncătură de băț de Academia Militară pakistaneză s-ar afla autorul atentatelor de 11 Septembrie 2011 și șeful rețelei Al Qaeda – Osama bin Laden.

“Actual, this is Super 64, request permission to arm weapons. I am 5 minutes from target”.

“Super 64, this is Actual – you are weapons free. Repeat you are weapons free! Good hunting”.

“Actual, this is Super 64, acknowledged.” La bordul elicopterului trăgătorii de la uși își armeaza mitralierele. Luptătorii SEAL își pregătesc armele și sistemele de vedere pe timp de noapte. O lumină roșie se aprinde intermitent, avertizându-i că mai au puțin timp până la obiectiv.

Lumina roșie devine verde, elicopterul se oprește brusc, zburând la punct fix. Militarii americani încep să coboare în rapel din elicoptere. O dată ajunși la sol pregătesc încăcături explozive pentru a dărâma zidul vilei. O explozie puternică tulbură liniștea nopții – o parte din zidul vilei se năruie, iar cei 25 de operatori SEAL pătrund în curte. O siluetă deschide focul din casa de oaspeți – militarii americani îl neutralizează fără probleme pe atacator.

Ușile vilei sunt dărâmate de explozii – în clădire operatorii SEAL aruncă flashbang-uri pentru a-i incapacita pe gardienii lui bin Laden. După aceea militarii americani curăță metodic cladirea încăpere cu încăpere. Daca nu ar folosi muniție de război și nu ar exista siluetele care se prăbușesc în fața lor în bălți de sânge, totul ar fi doar un simplu exercițiu.

La etaj un operator SEAL dărâmă o ușă, încearcă să intre, dar e atacat de o siluetă. Îl lovește cu patul armei. În fața lui stă un băbat cu o barbă – bin Laden. Îi strigă în arabă să se predea, dar acesta nu se supune și încearcă să pună mâna pe o armă. Instinctiv operatorul SEAL apăsa de două ori pe trăgaciul carabinei M-4. Un foc îl lovește pe bin Laden în piept, altul în cap. Corpul lui se prăbușește în cameră. Undeva lângă perete se poate vedea rezemat un Kalașnikov. Operatorul SEAL își activează radioul:

“Boss, come quick, I think I’ve got Jackpot.”

“Ok, I’m coming.” Răspunse grăbit comandantul misiunii.

Pe fir intră comandamentul:

“This is Actual – National Command Authority wants confirmation Geronimo is dead. Repeat National Command Authority wants confirmation that Geronimo has been eliminated.”

Comandantul verifică cu atenție cadavrul lui bin Laden după care își activează radioul:

“Geronimo E KIA” transmise sec comandantul operațiunii Neptune Spear.

București, România, 2 mai 2011

Alarma mobilului sună disperată de vreo 5 minute. Mă trezesc cu greu – fizic sunt în picioare, mental nu sunt încă treaz. Aprind televizorul ca să-mi limpezesc un pic mintea. Deschid pe Realitatea TV – burtiera mă informează ca Osama bin Laden a murit. Schimb rapid pe Euronews unde este preluat un discurs al lui Barack Obama care confirmă că autorul atentatelor de la 11 Septembrie a fost ucis. Îmi fac un ceai, deschid calculatorul și încep să scriu. Micul dejun mai poate aștepta. Săptămâna a început bine.

*

Prima și ultima parte a acestui prolog reprezintă experiențele mele în raport cu două evenimente ce au marcat ultimii 10 ani. Relatarea raidului forțelor speciale americane asupra reședinței lui Osama bin Laden a fost realizată cu ajutorul Wikipedia și a imaginației mele – acel fragment din text trebuie tratat ca atare. A doua parte a textului reprezintă o analiză/sinteză a efectelor dispariției șefului Al Qaeda. O variantă a aceste analize a fost publicată și pe siteul Club2020.

Eliminarea lui bin Laden: succes tactic, impact strategic   

Eliminarea pe 1 mai 2011 a lui Osama Bin Laden de către forțele speciale americane a reprezentat în termeni operaționali, un succes tactic. Spun succes tactic deoarece uciderea liderului  Al Qaeda nu antrenează automat și destructurarea acestei rețele teroriste. Totuși acest succes a antrenat anumite efecte strategice care nu pot fi ignorate. În cele ce urmează voi enumera și analiza aceste efecte.

Informațional

Din punct de vedere informațional raidul asupra vilei lui bin Laden din Abbottabad a reprezentat un succes nesperat. Informațiile obținute de SUA din această operațiune vor fi utile pentru combaterea rețelei Al Qaeda și dejucarea eventualelor atentate teroriste plănuite de această organizație. Ele vor oferi o perspectivă interesantă și asupra modului în care funcționează această rețea în prezent. Captura realizată de forțele speciale americane reprezintă din punct de vedere strategic un obiectiv mai important decât uciderea lui bin Laden, care devenise mai mult o sursă de inspirație pentru activul  Al Qaeda. Chiar și așa informațiile obținute până acum din exploatare documentelor și a datelor recuperate din locuința șefului rețelei Al Qaeda arată că el înca juca un rol activ în planificare și coordonarea operațiunilor acestei organizații teroriste.

Impactul asupra Al Qaeda

În ultimii 10 ani Al Qaeda a suferit o serie de transformări majore. Al Qaeda din 2011 este diferită de Al Qaeda din 2001 – este mult mai descentralizată. Raidul asupra vilei lui Osama bin Laden pune sub semnul întrebării securitatea celorlalți lideri a ceea ce se cheamă Al Qaeda Central. După acest raid protejarea liderilor rețelei și supraviețuirea acesteia au devenit obiective prioritare pentru Al Qaeda. Pierderea lui Osama bin Laden este de una de neînlocuit pentru rețea, deoarece, era un lider carismatic, personalitatea sa amplifica prestigiul organizației, era un mediator între diferitele facțiuni ale rețelei, pentru că a ținut restul organizației concentrată asupra obiectivului strategic al Al Qaeda – un război continuu cu Statele Unite și a avut acces la surse de finanțare unice.  Al Qaeda fără bin Laden este din punct de vedere operațional afectată serios.

Osama bin Laden era simbolul unității Jihadului global. Nu este clar în momentul de față cine îl va înlocui pe bin Laden la cârma Al Qaeda, este probabil să se apeleze la o conducere de tip colectiv, care va coordona o serie de celule autonome.

A două problemă strategică a rețelei teroriste Al Qaeda este relevanța sa politică pentru lumea musulmană și arabă. Chiar înaintea eliminării lui bin Laden relevanța organizației sale pentru viața politică a Orientului Mijlociu era în declin, iar primăvara arabă a adus în prim plan o serie de aspirații diametral opuse țelului proclamat de Al Qaeda: cetățenii arabi care au ieșit pe străzi în Egipt, Siria, Libia, Yemen sau Bahrain nu au cerut re-crearea califatului  din secolul al VIII-lea, ci drepturi și libertăți civile.

Moartea liderului Al Qaeda nu reprezintă și sfârșitul acestei organizații ca entitate teroristă funcțională. Într-adevăr rețeaua Al Qaeda a fost afectată grav de moartea lui bin Laden, dar este încă în picioare. Informațiile recuperate din reședința creatorului Al Qaeda vor fi vitale în efortul de combaterea a acestei rețele.

Impactul asupra politicii externe și interne americane

Raidul executat de elemente ale SEAL Team Six în Pakistan a dovedit capacitatea SUA de a proiecta putere oriunde și oricând. Eliminarea lui bin Laden a demonstrat atât capacitatea militară a SUA, cât și abilitățile elitelor politice și militare de la Washington de a utiliza la maximum informațiile colectate de către serviciile secrete americane, prin diferite mijloace, pentru a obține rezultate. Uciderea lui bin Laden demonstrează persistența și consecvența SUA în campania sa împotriva terorismului. Mesajul ar trebui să fie clar pentru orice terorist care ar încerca să emuleze faptele lui Osama bin Laden: mai devreme sau mai târziu, te vom prinde.

Pentru cei care susțin declinul puterii americane acest raid ar trebui să le dea de gândit. Modul în care a fost planificată și executată operațiunea Neptune Spear reflectă capacitatea militară și politică a SUA: nu numai că s-a reușit eliminarea unei amenințări la adresa securității Statelor Unite, dar acest lucru s-a petrecut în condiții adverse, pe teritoriul unui stat terț care nu a putut reacționa în niciun fel pentru a contracara operațiunea americană. Pakistanul a fost la fel de surprins de intruziunea americană pe teritoriul său, în aceeași măsură în care bin Laden a fost surprins de raidul SEAL Team Six. Pe de altă parte susținătorii tezei decliniste ar putea argumenta că din punct de vedere simbolic acest raid executat împotriva lui bin Laden reprezintă cântecul de lebădă al puterii SUA.

Pentru cetățenii americani moartea lui bin Laden simbolizează sfârșitul războiului împotriva terorismului. După acest eveniment prezența forțelor militare ale SUA în Afganistan va fi  mai greu de justificat publicului american. În contextul eforturilor reprezentanților republicani, în special a congresmenilor asociați Tea Party, de a reduce deficitul bugetar, prezența americană din Afganistan va fi pusă sub semnul întrebării. Moartea lui Osama bin Laden oferă o justificare și pentru administrația Obama de a retrage trupele americane din Afganistan mai devreme, în caz de nevoie.

Dispariția lui bin Laden într-un an pre-electoral nu poate fi ignorată. Însă efectul morții liderului rețelei Al Qaeda asupra alegerilor prezidențiale americane din 2012 ar putea fi minim, având în vedere distanța destul de mare între cele două evenimente. Efectul de rally around the flag, cum este denumit în știința politică, ar putea să se consume înaintea alegerilor din 2012. Să nu uităm că George H.W. Bush a pierdut alegerile prezidențiale din 1992 în fața lui Bill Clinton, în ciuda faptului că se bucurase de o victorie majoră în primul război din Golf  în 1991, iar URSS dispăruse tot în același an. Ca și în 1992 miza alegerilor prezidențiale americane din 2012 ar putea fi starea economiei, nu politica externă.

Relațiile cu Pakistanul

Osama bin Laden a stat timp de 5 ani pe teritoriul Pakistanului fără ca acest stat să ia măsuri adecvate împotriva sa. Liderul rețelei Al Qaeda a ocupat o fostă casă conspirative ISI, serviciul de informații pakistanez. Reședința sa se învecina cu o academie militară pakistaneză și era situată într-un cartier în care locuiau foști ofițeri ai armatei pakistaneze. Este greu de crezut că Osama bin Laden a putut să fi stat atât de mult pe teritoriul Pakistanului fără ca cineva din interiorul aparatului de securitate pakistanez să știe, sau fără aprobarea tacită a unei părți a elitei politice de la Islamabad.

Operațiunea de ucidere/capturare a liderului Al Qaeda s-a făcut fără informarea prealabilă a guvernului de la Islamabad. Asupra contribuției Pakistanului la succesul acestei operațiuni președintele Asif Ali Zirdari și directorul ISI, Ahmed Shuja Pasha s-au contrazis în mod public. La toate aceste fapte recente se adaugă și contribuția istorică a Pakistanului la creearea mișcării talibanilor, precum și tolerarea rețelei de proliferare nucleară la nivel global a lui A. Q. Khan. Lucrurile acestea deja au început să fie cântărite la Washington, iar relația bilaterală ar putea fi reconsiderată. În acest context, ne putem întreba pe bună dreptate, dacă Pakistanul a încercat vreodată coerent și serios, să pună capăt utilizării teritoriului său de Al Qaeda și Talibani.

Cooperarea strategică între SUA și Pakistan nu funcționeză în condiții optime, între Washington și Islamabad existând tensiuni legate de combaterea terorismului. Pakistanul suspectează SUA că ar prefera o alianță cu India, iar relațiile Islamabadului cu Beijingul  ridică semne de întrebare la Washington. Pe scurt moartea lui bin Laden a aruncat în aer relațiile dintre Pakistan și SUA. Islamabadul nu mai este un partener de încredere american în condițiile date, iar credibilitatea acestui stat pe scena internațională în materie de combatere a terorismului a dispărut.

Există totuși rațiuni de stat pentru care pledează în favoarea menținerii unei relații bilaterale funcționale între Islamabad și Washington. O relație bilaterală funcțională, dar nu foarte cordială, între SUA și Pakistan ar afecta planurile regionale ale Iranului și ale Chinei, principalul aliat Islamabadului. Noua relație americano-pakistaneză ar trebui astfel calibrată încât să permită cooperarea pe anumite teme, de interes pentru SUA și ignorarea altora. De asemenea ajutorul financiar acordat Pakistanului ar trebui redus și modul în care fondurile sunt cheltuite monitorizat atent. Găzduirea timp de 5 ani a lui Osama bin Laden de Pakistan nu a putut fi realizată fără cooperarea unor elemente din interiorul aparatului guvernamental de la Islamabad și a unei părți a elitei politice. Această sugerează că riscul unui război civil în Pakistan este destul de ridicat, și retragerea sprijinului american în acest context nu este indicată.

Afganistan

De departe cea mai mare necunoscută este impactul dispariției lui Osama bin Laden asupra evoluțiilor din Afganistan. Moartea lui bin Laden ar putea însemna oportunitatea deschiderii unor negocieri cu Talibanii din Afganistan. Talibanii ar putea fi încurajați de altfel să rupă definitiv alianța cu Al Qaeda. O necunoscută mare în acest moment rămâne Pakistanul, un actor cheie în ceea ce privește Talibanii, a cărui atitudine ar putea influența decisiv negocierile. Este foarte greu de măsurat și anticipat efectul direct al morții liderului Al Qaeda asupra stabilizării Afganistanului, deoarece în momentul de față nu această rețea este principalul adversar al guvernului de la Kabul sau al ISAF, ci talibanii. Este deci dificil de apreciat impactul dispariției lui bin Laden pentru evoluțiile din Afganistan.

Dilema viu sau mort

Nu pot părăsi acest subiect fără a încerca să lămuresc dacă bin Laden era util Statelor Unite viu sau mort. Un bin Laden viu ar fi fost în mod clar judecat de un tribunal militar al SUA și condamnat la moarte. Nu cred că ar fi cooperat în vreun fel cu interogatorii săi – și nu, torturarea lui nu ar fi reușit decât să încurajeze alți extremiști și să compromită prestigiul Americii. Bin Laden mort este util pentru că ilustrează elocvent soarta ce ar putea să o aibă niște potențiali imitatori.

Soldații care au executat raidul nu cred că au avut ordine exprese de eliminare a lui bin Laden. Mai curând au fost instruiți de administrația Obama să nu-și asume riscuri inutile în abordarea lui Osama bin Laden. Dacă intenția SUA era să-l asasineze pe liderul Al Qaeda atunci nu ar fi fost trimisă o echipă de forțe speciale, ci ar fi bombardat reședința din Pakistan a lui Osama bin Laden.

George VIŞAN

Anunțuri

One comment

  1. Pe 11 Septebrie lucram pentru un kurd (sau poate turc, am uitat) care ne-a chemat pe toti sa ne uitam la TV in timp ce comenta ingrijorat ca vine al treilea razboi mondial

    Din fericire s-a inselat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s