Am citit pe blogul Medusei despre iniţiativa ALTFEM de a strânge semnături pentru emiterea unei bancnote cu figură feminină.
Ce figură? Dacă Medusa raportează corect iniţiativa … orice figură feminină. Un astfel de vag arată ori disperare ori neglijenţă – eu înclin spre a doua variantă. Dar discuţia în sine e interesantă şi merită aprofundată.
Emanciparea femeilor apare la noi destul de târziu, aşa că, inevitabil, „ţara” este condusă şi reprezentată de bărbaţi. Înainte de război problema era rezolvată folosind figuri de ţărănci generice. Pragmatic şi în acelaşi timp romantic. Pentru ca acele vremuri au trecut, să ne uităm puţin, în ordine cvasi-cronologică, la candidatele potenţiale:
Dochia (sora lui Decebal, adică) e la fel de reală ca şi Fortuna de pe bancnota de 10.000 lei vechi.
Apoi urmează o serie de alte figuri mitologice, de la Baba Cloanţa la Soacra cu trei nurori, care nu îşi au locul pe hârtie.
Rolul Anei Ipătescu a fost, se pare, mult exagerat de revoluţionarii paşoptişti.
Ecaterina Teodoroiu a fost soldat, iar pe bancnote se practică figuri mai paşnice.
Regina Maria a fost regină şi se pare că în republica noastră capetele încoronate sunt tabu.
Teoretic s-ar putea face o excepţie pentru Regina-Mamă Elena, descrisă prin rolul ei ca „dreaptă între popoare”. Dar episodul ar putea fi încă prea jenant pentru statul român. Carmen Sylva, în pofida pseudonimului literar şi (se pare) simpatiilor republicane este prezentă în memoria colectivă ca regină, deci o asemenea excepţie ar fi mai greu de susţinut.
Urmează o serie de figuri artistice, precum Cella Delavrancea, Hortensia Papadat-Bengescu, Cecilia Cuţescu-Stork, Ana de Noailles, Iulia Hasdeu, Elena Vacarescu, Martha Bibescu, Elvira Popescu (lista o am de aici şi aici). Totuşi, oamenii de pe bancnote nu pot fi doar artişti sau oameni de stat, ci trebuie să fie personalităţi care au marcat, direct şi simbolic, societatea românească. În plus, o parte din femeile din listă fac parte de fapt din cultura altor neamuri.
Monica Lovinescu ar avea poate o relevanţă contemporană mai puternica, dar parcă nu o văd între Enescu şi Caragiale. Dacă tot ne gândim la o personalitate feminină, măcar să îi asigurăm o intrare glorioasă în discutabilul panteon al BNR. Situaţii asemănătoare au Ana Blandiana, Herta Müller sau Doina Cornea; în plus ele sunt vii!
Ana Aslan este un om de ştiinţă cel puţin controversat, ale cărei descoperiri nu au putut fi reproduse de comunitatea ştiinţifică.
Nadia Comăneci, pe lângă faptul că este vie, ar pava calea către o bancnotă cu Hagi. Nimeni nu este, cred, atât de feminist.
Ce ne rămâne?
Ar fi Elisabeta Rizea. Folosirea figurii sale ar fi nu doar o recunoaştere a poziţiei femeii în societate ci şi un omagiu meritat adus generaţiei deţinuţilor politici şi a lui Corneliu Coposu.
Dacă vrem să rămânem în sfera personalităţilor culturale Maria Tănase sau Hariclea Darclée au nu doar anvergură individuală ci şi semnificaţie mai largă ca parte a unei „şcoli” româneşti a cântecului (scuzaţi clişeul).
La limită, în „grădina Maicii Domnului” ne putem gândi şi la Fecioara Maria. Cazuri de sfinţi prezenţi pe bancnote există, dar sunt puţini şi în general de semnificaţie locală. Dar o îndrăzneală la asemenea nivel ar putea deranja simultan atât pe credincioşi cât şi pe atei.
*
Dincolo de aspectul anecdotic (pentru mine) sau mai serios (pentru Medusa, care a adoptat atât de uşor iniţiativa) stă o problemă mai generală, despre care am mai adus vorba: cea a trecutului utilizabil.
Dacă eşti feminist, socialist sau flower-power eşti la fel de singur în mijlocul societăţii tale precum liberalii în secolul 19. (Poate chiar mai singur, liberalii îi aveau pe masoni şi pe romantici). Nu ai un trecut simbolic pe care să construieşti o poveste şi o platformă comună cu straturile conservatoare ale societăţii.
Dacă eşti democrat lucrurile stau ceva mai bine, dar, să fim sinceri, nu spectaculos.
Pentru ecologişti există spaţiu de manevră („codrul frate cu românul”) dar aceştia nu par capabili să îl fructifice în vre-un fel. Poate de aceea, treptat, scena ecologistă de la noi începe să fie dominată de marile corporaţii şi trusturi media. Excepţia remarcabilă este aici opoziţia la proiectul Roşia Montană – poate acolo a venit cineva să îi înveţe.
În prezenţa unui limbaj comun societatea poate accepta mai uşor schimbarea sau o poate filtra mai bine după nevoile ei. Militanţii,la rândul lor, sunt împinşi spre dialog şi nu spre a se închide într-un discurs steril. În absenţa unui limbaj comun societatea respinge schimbarea sau adoptă forme fără fond iar militanţii se închid în turnuri de fildeş şi visează revoluţii globale.
Civitas Politics 
Este adevarat ca intr-o Romanie aflata inca intr-un interminabil Ev Mediu multe idei mai recente de 200 de ani par teribilisme. Totusi, poate ne mai miscam si noi. Regina Maria sau Maria Tanase cred ca ar putea figura fara nici o problema pe bancnotele romanesti. Cat despre republicanii national-comunisti, ei au o problema cu Regele Mihai si eventual cu Principele Radu, pentru ca sunt vii si le ameninta ciolanul. Despre morti numai de bine: Ceausescu se revendica de la Burebista iar Regele Carol I aproape a fost desemnat cel mai Mare Roman in timpul lui Basescu. Daca apare Regina Maria pe vreo bancnota, cred ca cel mult riscam sa o vedem pe Nutzi in vizita la New York cu o bentita pe cap si imbracata in costum popular. Asta sa fie paguba.
E mai complicat. Fara suparare pemtru doamne , nu poti sa-i dai Mariei intaietate asupra lui Carol si Ferdinand. Eventual Ferdinand+Maria, desi dupa parerea mea Carol rulz.
Iniţiativa mie mi se pare bună pentru că dincolo de prezenţa unei personalităţi feminine pe o hârtie simbol al puterii economice, are şi menirea de a incita la discuţii despre importanţa unor figuri feminine la cultura/istoria/ştiinţa din România.
Nu mi-e foarte clar la ce te referi când spui „limbaj comun” al feministelor cu structurile conservatoare ale societăţii în ce priveşte această iniţiativă-
OK, provocare:
zi-mi un concept de reclama (sau macar directie) impotriva violentei intre sexe, adresata barbatului 18-35 ani, stilul macho (unde macho=”locul femeii e in pat” ca opus lui marlan=”locul femeii e in bucatarie”)
daca reclama deja exista, pozele sunt binevenite
Dupa care arat si eu ceva de pe facebook
Nu-mi amintesc acum o reclama impotriva violentei de gen propriu-zise dupa criteriile tale, dar uite una impotriva unor proaste deprinderi ale barbatilor macho http://youtu.be/U6krr40mdHM
E ok?
Intr-adevar, cele mai multe reclame despre violenta in familie sunt adresate victimelor (de tipul „spune nu”) sau martorilor evantuali „nu fii indiferent”
Adica vorbesc celor gata convinsi, cerandu-le sa actioneze insa nu le vorbesc celor ce nu sunt convinsi.
Reclama pusa de tine face exceptie, dar etalonul pt a fi un gentleman (prezervativul) este scazut iar problema personala si nu publica.
Am vazut zilele astea o poza pusa de o … tipa pe facebook. Nu o mai gasesc dar o sa o descriu. Imaginea avea un fundal rosu sau roz sau visiniu, probabil un amestec. Pe acest fundal era un text care spunea ca daca „tu” iti bati femeia va exista un altul care va dori sa o mangaie. daca tu o faci sa planga altul va dori sa ii usuce lactimile etc, etc, etc. Siropos ilogic (non sequitur) si dulceag.
La inceput mi s-a parut aiurea pentru ca te-ai gandi ca posibila infidelitate nu va opri un sot sa isi bata nevasta ci dimpotriva.
Pe urma m-am gandit mai bine la cine e targetul.
Acesta nu e santieristul pe stil vechi ci pitziponcul modern cu acces la FB si camere digitala, al carui respect printre egali e dat de capacitatea de a satisface femeia. Adica, spune poza, daca lovesti „ea” va gasi pe altul mai barbat ca tine iar tu o sa pici de fraier. Introduce deci un element de nesiguranta
In plus poza sugera limitele in potentiale relatii pentru fata in cauza. Lucru util intrucat alte poze ale aceleiasi o infatisau foarte … golasa. Iata, zice deci profilul, sunt bucuroasa sa fiu un obiect al interesului sexual si sa ignor faptul ca am creier, dar asta nu inseamna ca ma supun fortei.
Si nu vorbim de o reclama adevarata. E un text inventat probabil de o pitzi preluat viral de alte pitzi pentru a-si afirma identitatea si apara fata de pitziponci. Iar asta se poate pentru ca si unii si alti apartin aceleiasi lumi si isi cunosc valorile.
De aceea prietenii tai feministi nu prea sunt capabili sa vorbeasca agresorilor: nu au (nu vor sa aiba) aderenta la cultura acestora.
Sper sa aiba cat de cat sens ce am scris, Scuze pentru termenii din familia pitzi, la ora asta nu am altii mai buni.
Ok, Andrei, acum am inteles mai bine ce voiai sa spui. Campaniile impotriva violentei in familie se adreseaza femeilor victime pentru ca, din pacate, multe nu au curajul, suportul social sau suportul material pentru a iesi dintr-o relatie violenta. Altele nici nu-si cunosc drepturile sau se invinovatesc pentru agresiunile pe care le sufera (stii vorba aia, a facut ea ceva ca sa-si merite bataia).
Insa majoritatea campaniilor se adreseaza in general oamenilor, pentru ca violenta domestica sa nu mai fie considerata o chestiune privata, despre care nu trebuie sa vorbesti, sa nu te bagi, s-o consideri normala, etc.
Am vazut si campanii adresate agresorilor acum imi amintesc doar de unele care merg pe amenintari.
Una cu Doroftei: http://youtu.be/Gc-8_c6-EXA
Alta tot in stilul amenintator:.http://youtu.be/M2FD8jeQQaY
Personal nu cred ca agresorii pot fi educati prin campanii. O mare problema cu ei este ca minimizeaza actele violente (ei, nu i-am facut nimic, am atins-o un pic, ii trece), de aceea pentru ei mai eficient ar fi sa fie obligati prin lege sa primeasca consiliere psihologica pentru a-si indrepta comportamentul.
Deci avem pe de o parte feminsmul generic romanesc (fara lupte ideologice interne, din cate stiu) promovand femeia generica pe bancnote si creand reclame generice pt publicul generic (includ aici reclama cu Doroftei) pe care le difuzeaza pe canale generice (TV)
Pe de alta parte avem
– pitzipoanca de care vorbeam, care livreaza sex-appeal prin social media vorbind unui public targetat.
– Chopper Reid care merge si el spre un public targetat caruia ii livreaza „street-cred” (nu stiu pe ce canale)
Eu tin cu pitzipoanca si Reid, si te invit sa faci la fel :). Asta pt ca acum peste 10 ani cineva mi-a explicat ca daca 50 de oameni vor mobila neagra si 50 vor mobila alba, „in medie” reiese ca mobila perfecta e gri. dar in realitate nimanui din cei 100 de insi nu ii place gri.
Ambii (pitzipoanca si Reid) apeleaza la frica si rusine mai degraba decat la sentimente nobile. Si chestii serioase, cum ar fi teama de castrare si viol. Nu este o re-educare, ai dreptate, dar poate sa mearga. Si mult mai ieftin/fezabil decat sa ii trimitem pe toti la psiholog.
Haha, ma faci sa rad, ce stii tu despre feminismul romanesc? Campania lui Doroftei este facuta de feministe? Te inseli amarnic, este facuta de adventisti.
Nu am vrut sa zicde Doroftei decat ca nu ma convinge reclama. Si acum cativa ani cand ma interesa chiar stiam ca feministii romani sunt uniti in cuget si n simtiri pe cand in afara exista curente diferite.
Poate acum nu mai e asa (desi nu m-ai contrazis). Dar eu to cu pitzi tin, pentru ca ea e virala (in sensul bun).
Pingback: Femei cu putere circulatorie » skortzy.ro
Este un subiect destul de complicat, dar cred ca Regina Maria ar fi mai potrivita pe o bacnota, nu doar datorita titlului dar si a actiunilor pe care le-a intreprins.
Mai potrivita decat alte capete regale decat orice alta femeie?
Familia mea propune (20 voturi): 1. Hariclea Darclee 2. Ana Aslan 3. Maria Tanase 4. Uca Marinescu