Criza din Ucraina – escaladare fără precedent 2

unidentified-armed-men

Camera superioară a Parlamentului Federației Ruse a adoptat pe 1 martie, cu unanimitate de voturi, un proiect de lege care permite președintelui Vladimir Putin să desfășoare forțe militare în Ucraina. Proiectul de lege a fost cerut chiar de președintele Federației Ruse. Anterior premierul Crimeei Serghei Aksionov a cerut intervența forțelor militare ruse pentru a proteja populația rusofonă.

Vladimir Putin a motivat această decizie, într-o convorbire telefonică cu președintele american Barack Obama, prin faptul că noile autorități de la Kiev au sprijinit „acțiunile criminale și provocatoare ale ultranaționaliștilor (ucraineni, n.a.).” Președintele rus  consideră că viețile cetățenilor ruși aflați pe teritoriul Ucrainei sunt pericol, iar „Rusia își rezervă dreptul de a proteja interesele populației rusofone din Ucraina.”

Înainte de decizia parlamentului Rusiei de a interveni în Crimeea, instituțiile administrative din Simferopol, capitala Crimeei, și aeroportul internațional din acel oraș au fost ocupate de forțe militare. Forțe militare, în uniformă dar fără semne distinctive,  au stabilit filtre pe principale căi de acces în Simferopol. Uniformele și echipamentul acestor forțe militare indică că de fapt cei care au preluat controlul în Simferopol sunt militari ruși. Lipsa însemnelor distinctive de pe uniforme, contrară uzanțelor internaționale, reprezintă un tertip prin care Rusia încearcă să mascheze o agresiune militară împotriva unui stat suveran.

*

148648694_crimea_530479b

Evenimentele din ultimele 48 de ore din Crimeea reprezintă evoluții grave și fără precedent în criza politică din Ucraina.

Prin decizia luată astăzi de camera superioară a parlamentului Federației Ruse se creează premisele unei agresiuni ruse împotriva Ucrainei. Decizia luată astăzi la Moscova deschide drumul ciopârțirii teritoriale a Ucrainei prin secesiunea Crimeei care adăpostește principala bază a Flotei Mării Negre și, probabil, a acelor provincii dominate demografic de rusofoni.

Unanimitatea din spatele deciziei Consiliului Federației reprezintă recunoașterea faptului că Rusia nu a respectat de fapt niciodată suveranitatea și indepedența Ucrainei după dispariția URSS. Independența Ucrainei, actul care a pus capăt în 1991 existenței URSS, a fost percepută ca un accident istoric, un eșec care va putea fi ulterior recuperat.

Decizia luată de camera superioară a parlamentului rus transformă Kremlinul într-un stat agresor, aceasta contravenind tratatelor internaționale ce reglementează regimul de securitate al Europei. Aceste documente, pe care Rusia le-a semnat și le-a ratificat, interzic în mod expres schimbarea prin forță armată a granițelor europene. De asemenea decizia de astăzi contravine și Chartei ONU care garantează suveranitatea și integritatea teritorială a statelor membre, precum și interzice schimbarea prin forță a granițelor unui stat membru.

*

Dacă Rusia merge mai departe și în conformitate cu decizia parlamentului său desfășoară trupe în Ucraina, fără consimțământul Kievului, autoritățile ucrainene vor avea opțiuni diplomatice destul de limitate. Discutarea crizei în Consiliul de Securitate al ONU și condamnarea acțiunilor Rusiei în Ucraina are loc în acest moment dar condamnarea acțiunilor rusești printr-o rezoluție iese din discuție deoarece Kremlinul este membru cu drept de veto al acestui for. În cadrul dezbaterilor din Consiliul de Securitate al ONU ambasadorul rus Vitali Ciurkin a cerut permisiunea pentru „utilizarea forței pe teritoriul Ucrainei, nu împotriva Ucraine.”

Kievul a lansat un apel diplomatic Statelor Unite şi Marii Britanii pentru a soluționa criza. În conformitate cu memoradumul de la Budapesta semnat în 1994 Statele Unite, Marea Britanie și Federația Rusă au garantat suveranitatea și independența Ucrainei în schimbul renunțării acesteia din urmă la arsenalul nuclear ce i-a revenit după dispariția URSS. Interpretarea juridică a obligațiilor ce decurg din acest document pentru Statele Unite și Marea Britanie ar putea reprezenta cheia soluționării sau escaladării acestei crize.

Statele Unite ale Americii au un interes strategic vital în păstrarea securității și păcii în Europa. Washington-ul va iniția cel mai probabil o serie de măsuri împotriva Rusiei de la acest interes strategic. Raspunsul american va varia în funcție de gravitatea acțiunilor întreprinse de Rusia în Ucraina. Într-o alocuțiune televizată președintele SUA, Barack Obama a declarat că:

Orice încălcare a independenței și integrității teritoriale a Ucrainei va fi un act profund destabilizator.

Anterior acestei declarații, într-o conversație telefonică, care a durat 90 de minute, cu președintele rus Vladimir Putin, președintele american Barack Obama a condamnat violarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei de către Federația Rusă, a cerut retragerea forțelor ruse înapoi în bazele lor din Crimeea și încetarea acțiunilor provocatoare pe teritoriul ucrainean. În cazul în care Rusia nu pune capăt acțiunilor sale provocatoare din Ucraina, Statele Unite vor lua măsuri care vor viza izolarea diplomatică a Kremlinului în plan mondial.

Este de notat faptul că președintele american a calificat în termeni neechivoci acțiunile rusești ca violând suveranitatea și integritatea Ucrainei.

*

Pe plan european, Polonia a cerut întrunirea de urgență a Consiliului Antlanticului de Nord în conformitate cu prevederiele Articolului 4 al Tratatului de la Washington, „întrucât ne simțim amenințați de potențiala intervenție militară rusă pe teritoriul Ucrainei vecine.” Anunțul a fost făcut de președintele polonez Bronislaw Komorowski.

Ministrul de externe german Franck Walter Steinmeier a cerut o întrunire de urgență a consiliului miniștrilor de externe ai UE pe tema evoluțiilor din Ucraina. Nu a fost însă confirmată o dată certă pentru această reuniune de către oficialii europeni.

*

Dacă Ucraina ia decizia să reziste unei agresiuni militare ruse prin forța armelor atunci vom asista la un conflict militar de proporții în Europa, mai grav decât războiul ruso-georgian din 2008. Echilibrul militar în regiune nu este deloc favorabil Ucrainei.

Unitățile militare ucrainene au fost puse în stare de alertă și li s-a ordonat să deschidă focul dacă vor fi atacate, conform ultimelor informații. Nave militare rusești s-au apropiat de coasta ucraineană, însă s-au retras în momentul în care au fost identificate și somate de navele de patrulare ucrainene.

*

Din informațiile disponibile în momentul de față se poate trage concluzia că, în ciuda hotărârii parlamentului rus de a desfășura trupe în Ucraina, Federația Rusă nu pare să fie pregătită să folosească forța pe scară largă împotriva Kievului. Acest lucru s-ar putea schimba însă, situația fiind fluidă și tensionată.

Este probabil ca acțiunile rusești să vizeze în momentul de față atingerea unor obiective limitate – detașarea Crimeei de restul Ucrainei pentru menținerea bazei militare de la Sevastopol – însă hotărârea camerei superioare a parlamentului rus se referă la Ucraina, nu doar la Crimeea. În cazul escaladării tensiunilor și utilizării forței de către Federația Rusă, costurile politice și diplomatice pentru Kremlin vor fi destul de ridicate.

Reacția Kremlinului la evenimentele din Ucraina din ultimele luni nu reprezintă un act al unui stat încrezător în statutul său de mare putere în cadrul sistemului internațional. Mai curând pare a fi o reacție nervoasă bazată frica de a pierde accesul la un punct strategic cheie pentru forța sa militară – baza de la Sevastopol, frica că mișcările de stradă din Ucraina să nu alimenteze fenomene similare în Rusia și să ducă la răsturnarea regimului Putin și frica de a pierde controlul asupra Ucrainei prin alinierea acesteia la Occident, și pe cale de consecință slăbirea hegemoniei rusești în spațiul fost sovietic.

George VIŞAN

Anunțuri

2 comments

  1. frica, mi se pare mult spus. iar americanii le-au oferit rusilor un precent „juridic international” luind teritorii de la sirbi (cimpia mierlei) pe contringeri militare. asa ca „ciocu’ mic si joc de gleze”)

  2. Din cate stiu eu peninsula Crimeea n-a tinut niciodata de Kiev . Crimeea a fost ” alocata ” republicii SOcoaiste Sovietice Ucraina , prin 1954 printr-o Hotarare a Sovietului SUprem al USSR insa ” motivele ” chiar ca nu ma intereseaza . Cert este ca acolo sant multi rusi….cu adevarat majoritari si deci actiunile Rusiei consider ca-s indreptatite . In plus d e asta ….pai ce chiar crede cineva ca acele gaze naturale livrate Ucrainiei la pret preferential ….sant doar asa pentru ca-s rusii baieti buni ? Precedentul ” protejarii populatiei civile ruse ” a fost insa creeat cu ceva timp in urma prin actiunea militara asura Georgiei asa incat chiar nu m-astept ca rusii sa s e impiedice de cateva pagini d e hartie higenica ce-o reprezinta pentru ei orice tratat chiar semnat la nivel inalt iar Obama sau Merkel…degeaba vorbesc vorbe deoarece …daca rusii vor ceva ….vor obtine acel ceva . Insa mi s e pare foarte interesanta ideea sugerata d e dumneata referitor la o incercare d e debarcare a lui Putin ….folosindu-se o parte a scenariului ucrainian . Asta inseamna spirit de observatie si fina analiza politica . Excelent articolul !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s