De weekend: Revoluţia industrială ce va veni în construcţii 2

În unele poveşti româneşti feciorul se tocmeşte ca argat contra „casă, masă şi două cămăşi pe an”. Acestea par a fi printre necesităţile de bază ale omului, aşa cum sugerează şi piramida lui Maslow.

Iar omenirea a parcurs un drum lung şi fructuos în îndeplinirea acestor nevoi. Indiferent de regimul politic, starea economică şi chiar umanitară, oamenii au cu ce se îmbrăca, potrivit cu nevoile climatului. Încălţările ar fi poate o problemă dar, chiar şi aşa, nu am auzit de o urgenţă umanitară în acest sens. Mâncarea este mai greu accesibilă, doar ţările „în curs de dezvoltare” par să fi depăşit spaima foametei. Dar chiar şi aşa, un regim politic stabil combinat cu deschidere spre piaţa globală par a fi eficiente în rezolvarea problemei.

Mai rău stăm la partea de „casă”. Lipsa locuinţei (vagabondajul) este o problemă chiar şi în societăţile dezvoltate, iar numărul de oameni per cameră poate să fie adesea ne-satisfăcător.

Industria construcţiilor cumulează 11% din PIBul mondial, este principalul consumator de resurse minerale, unul dintre principalii poluatori şi poate industria modernă cea mai „artizanală”. Ne trebuie deci o nouă revoluţie industrială.

Cerere există, piaţa locuinţelor fiind potenţial nelimitată. Natura şi societatea au impus restricţii împotriva abuzului de hrană şi textile. Obezitatea, legile luxului (în societăţile antice) sau simpla condamnare socială limitează excesul. Prin comparaţie „excesul de locuinţă” este mult mai puţin blamat. Spre exemplu, obiceiurile culinare medievale ne repugnă, îmbrăcămintea de la curţile regilor ne amuză, dar catedralele şi castelele gotice sunt considerate intrate în moştenirea culturală.

Ceea ce lipseşte este o tehnologie potrivită pentru construcţii. Desigur, progrese există. Dar ele adeseori au crescut preţul casei livrând în schimb siguranţă sporită şi amortizare în viitor sub forma unor facturi scăzute la energie. Aceste progrese par o glumă pe lângă revoluţia verde şi modeste chiar şi în comparaţie cu progresele industriei auto.

Aşadar o nouă industrie a construcţiilor ar trebui să permită producţie standardizată dar în acelaşi timp flexibilă, consum mai redus de resurse materiale şi umane. Dar cum ar arăta o asemenea tehnologie? Via Ziarul Financiar am descoperit un proiect care îşi propune tocmai asta. Proiectul se numeşte Contour Crafting şi a fost prezentat la TEDxOjai de către Behrokh Khoshnevis. Mai sunt ani buni până când aşa ceva va deveni fiabil, dar este oricum interesant. Partea cea mai relevantă începe undeva după minutul doi.

Andrei Tiut

Anunțuri

2 comments

  1. Pingback: In jurul nostru… « Motanul Incaltat

  2. Pingback: Dreptul la locuire ca libertate personală « Civitas Politics

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s