Și totuși, Podemos va rămâne (probabil, nu sigur) în afara guvernării. Corbyn a îngropat speranțele electorale ale partidului său iar Sanders (foarte probabil) nu va reuși decât să fie înfrânt onorabil. În fapt, în mai tot Occidentul, dreapta pare să reziste bine mersi în ciuda valului de sărăcire. De ce? More…
Pe situl Centrului de Analiză a Informațiilor și Evaluare a Tendințelor (CAIET) a apărut recent o analiză comparativă care caută să aplice ceea ce am putea învăța din ascensiunea fulminantă a Syriza la realitățile românești. Textul nu este un „caiet al revoluționarului” ci o privire din afară care caută să vadă în ce măsură o mișcare similară ar putea apărea și la noi.
Cu intenție – sau poate fără – documentul pornește de la un cadru conceptual prin care ni se propune să analizăm realitatea pe trei nivele. Eu le numesc:
acțiune (engl. agency) – ceea ce fac actorii politici. Autorii numesc asta „voință politică”.
context/circumstanțe (engl. contingency) adică … circumstanțele care înconjoară acțiunea. Autorii numesc asta „circumstanțe favorizante” deși, la o adică, ele pot fi și defavorizante sau simplificatoare sau aducătoare de complicații.
sistem (engl. structure) adică structura realității pe termen mai lung. Autorii numesc asta „componente de fundație”.
Florin Iepan : Născuţi la comandă. Decreţeii (film documentar)
După tentative grăbite de etichetare drept „fascism” sau „legionarism” unele grupuri pro-viaţă sau propuneri legislative în favoarea reglementării condiţiilor laxe de avort din România, reprezentanţii Noii Stângi recurg acum la comparaţii mai apropiate de adevăruri istorice, însă tentate de acelaşi tip de recurs la epitete hiperbolice. Într-un comentariu pe portalul Criticatac care analizează proiectul de lege din Parlament, Oana Dan vorbeşte deja de „neo-decreţei”, facând referire la generaţia numeroasă născută imediat după interzicerea avortului în România (şi adoptarea altor politici pro-nataliste active) de către regimul comunist, prin Decretul 770 din anul 1966.
Noua stângă este o încrengătură de grupuri şi de idei post-moderne, apărută odată cu “contra-cultura” şi „revoluţia sexuală” a tinerilor din Occident sau din “Lumea Liberă”, cum se spunea atunci, în anii 1960 şi începutul anilor 1970. Dacă la nivelul străzii ea s-a hrănit din muzica rock şi proteste, la nivel ideologic ea a avut la bază o reinterpretare a marxismului pe o filieră anarhică sau libertară, cum se mai spune în Franţa, în opoziţie parţială cu filonul marxismului de stat şi marxismului leninist din deceniile anterioare. Extinzând lupta de clasă marxistă din domeniul economic la cel social şi cultural, ea a dat naştere tuturor mişcărilor ideologice contemporane de stânga, care au ajuns repede într-o poziţie dominată: feminism radical, ecologism radical, „drepturile animalelor”, „anti-elitism cultural”, multiculturalism comunitarian, emancipare sexuală, stiluri de viaţă alternative, consum recreaţional de droguri etc. More…
Deşi au trecut mai bine de 20 de ani de la restaurarea unei democraţii liberale, în România persistă o confuzie adâncă, ba chiar neînţelegeri profunde, a câtorva noţiuni de bază ale filozofiei politice asociate acesteia. Una dintrele cele mai vizibile dintre acestea este semnul egal pus cu de la sine putere de mulţi intelectuali între ONG-uri, de preferinţă ONG-ul în care aceştia activizează, şi venerabila idee de societate civilă. More…
Civitas Politics 