În loc să se ocupe de votul multiplu şi alte lucruri reale, mai mulţi comentatori pro Traian Băsescu au încercat să ne asigure astăzi [ieri] că revizuirea listelor electorale este ilegală, nefezabilă şi, în general imposibilă – deci dezastruoasă pentru ţară. Să ne uităm puţin pe aserţiunile lor:
Ştergerea de pe liste a oricărei persoane care nu a fost dovedită moartă este ilegală.
Această frază porneşte implicit de la ipoteza anti-kafkiană că legea poate fi cunoscută cu exactitate dinainte. Fără să intru acum în detalii, sistemul juridic românesc cuprinde mai multe bazine crepusculare (dark pools) unde faptele celor puternici devin retroactiv legale. Motivul pentru care mulţi nu au observat acest fapt e de natură subiectivă. Până de curând cei puternici erau cei susţinuţi (chiar şi cu reţineri) de facţiunea „proiectul Băsescu” iar faptele lor aveau o prezumţie puternică de legalitate. Acolo unde ele erau prea dubioase, membrii facţiunii au fost foarte fericiţi să îşi suspende judecata critică în favoarea instanţelor care au dat certificate de bună purtare. Oricum, dacă nu am timp să dezvolt întregul argument acuma, pot totuşi să vă ofer un citat:
[Curtea reţine că] Raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în ţară astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. (sursa)
Dacă listele diferă semnificativ, înseamnă că administraţiile care au greşit în trecut vor fi sancţionate, poate chiar penal.
Altfel spus, în România poate exista o sancţiune care vizează infracţiuni comise sistematic de un număr semnificativ de oameni. Ei bine nu, asta nu se întâmplă şi nu există precedente semnificative în acest sens. Dacă furi singur energie mergi la puşcărie. Dacă întreg satul fură, nimeni nu păţeşte nimic. De ce? Ei bine citiţi explicaţia de la punctul anterior şi veţi înţelege.
Să zicem că totuşi nu v-am convins. Închipuiţi-vă atunci că România are de ales între decapitarea întregii administraţii şi o amnistie – ce credeţi că va alege?
Ştergerea unei persoane de pe listele electorale permanente presupune existenţa unui dosar individual.
Nu. Dosar individual este necesar probabil la înscrierea în registrul iniţial (cu morţi, cu plecaţi, incapabili psihic şi legal de vot, etc). Mutarea între diverse registre şi baze de date se face în mod colectiv. Chiar înainte de inventarea calculatorului zeul birocraţilor (măritul Papyrus) a creat acel minunat instrument de optimizare a proceselor numit borderou.
Proceduri propice pentru aceste transferuri pot să existe sau nu. Dar Guvernul e chemat să facă posibilă re-evaluarea rapidă a listelor deci intră în atribuţiile lui să autorizeze (sau să creeze) cam orice procedură care nu distruge informaţie.
Listele sunt bune iar creşterea numărului de alegători se explică prin faptul că până în 1989 am avut o natalitate ridicată iar aceşti decreţei au intrat treptat în corpul electoral.
Nu, pur şi simplu nu:
[UPDATE] Dupa cum observa comentatorul eliberare analiza din această secțiune este greșită
Civitas Politics 
Interesanta analiza.
punctele 1 si 2: corect, chiar daca o porcarie
punctul 3: problema se pune acolo unde nu apare nicaieri ca Gigel a decedat sau ca are domiciiul in strainatate; orice caz care nu se regaseste in alte baze de date trebuie documentat individual.
la punctul 4 conteaza diferenta dintre cei care au implinit 18 ani si cei decedati – am luat ca referinta perioada 2001 – 2010 pentru care ne interesaza nasterile din perioada 1984 – 1993 => populatia adulta a crescut cu peste 700k http://en.wikipedia.org/wiki/Demographics_of_Romania.
Punctul 2 e o semo-porcarie. Obiectiv vorbind, nu poti decapita toate autoritatile locale. 🙂
La punctul 3: nu cred ca aceste cazuri individuale pot fi o mare miza. Timpul e scurt.. Pe de alta parte sensul cuvantului indiviudual este relativ. Daca eu fac un singur dosar pentru 10 oameni, cu o singura semnatura si stampila, dar cu toate actele aditionale atasate corect este individual sua colectiv :).
DIn cate stiu cresterea sperantei de viata este cu 4 ani de la revolutie si pana azi (mi-e lene sa verific) asta nu deviaza foarte mult graficele.. Problema este ca varful alegatorilor trebuia sa fie in 2004 (1986+18) si nu e. Asta arata ce sunt alti factori semnificativi care influenteaza numarul celor inscrisi pe liste.
Poate fac un grafic frumos 🙂 Multumesc de sursa.
@ Andrei
Toata operatiunea de renumarare a corpului electoral are aspect de improvizatie si transmite un mesaj foarte prost – facem orice ptr. a-l da jos pe Basescu…
Legat de scadarea natalitatii inainte de 1989, concluzia „Nu, pur şi simplu nu:” e complet gresita. Romania a avut spor al populatiei electorale continuu pana in 2011 inclusiv. Cum e posibil daca natalitatea per femeie a scazut din 1980? Simplu:
– Natalitatea de inlocuire este in general in jur de 2,1 si Romania a coborat de-abia in 1988 sub ea.
– Exista inertie demografica (o cohorta mare de femei nascute in epocile cu natalitate mare ajung la varste fecunde dupa 20-30 de ani chiar daca natalitatea medie per femeie a scazut).
– Populatia electorala reflecta numarul de nasteri de acum 18 ani, nu cel de acum. Si Romania pana acum 10 de ani avea spor natural pozitiv (chiar daca in incetinire).
Aveti … si nu aveti dreptate. Mai verific niste date si revin cu o explicatie.
Pingback: Tabula rasa: Justitia explicată pentru vulcanieni « Civitas Politics