Vizita generalului Nikolai Patrușev în România a generat o serie întreagă de comentarii și nedumeriri cu privire la scopul acesteia. Lista de teme abordate și acordurile semnate între România și Federația Rusă de asemenea este destul de vagă și nu oferă o imagine destul de clară a discuțiilor avute cu președintele Traian Băsescu. Prezența lui Patrușev la București a ridicat o serie semne de întrebare în spațiul public românesc – fost șef al FSB-ului (urmașul KGB-ului) actualmente consilier pe probleme de securitate națională al lui Vladimir Putin – este un emisar diplomatic neconvențional. Dar având în vedere situația actuală a relațiilor bilaterale româno-ruse prezența unui emisar neconvențional la București pentru a transmite mesajele Moscovei nu ar trebui să surprindă.

În conferința de presă ce a urma ședinței CSAT, președintele Băsescu a fost destul de zgârcit cu detaliile privitoare la discuțiile purtate cu emisarul lui Vladimir Putin, dar a comunicat semnarea unei serii de acorduri bilaterale. Astfel a fost semnat un memorandum privind cooperare între CSAT și Consiliul de Securitate al Federației Ruse, acorduri privind cooperarea în vederea combaterii terorismului (important pentru Rusia având în vedere probleme sale din nordul Caucazului), combaterea criminalității cibernetice (Rusia este cunoscută ca o sursă de atacuri cibernetice și spionaj electronic), combaterea criminalității economice, cooperarea între structurile de poliție și securitate ale celor două state, precum și combaterea proliferării armelor de distrugere în masă.

Au existat discuții privind efectele Primăverii Arabe – subiect ce îngrijorează Kremlinul, existând teama apariției unor mișcări similare și în Rusia (în ultimii doi ani Vladimir Putin s-a confruntat cu un val de proteste fără precedent) – proliferarea terorismului în nordul Africii, viitorul Afganistanului după retragerea trupelor combatante ale ISAF și SUA. În cazul Siriei este interesantă poziția României care este separată atât de cea a Rusiei cât și de cea a Occidentului, Bucureștiul opunându-se înărmarii facțiunilor implicate în conflict. S-a discutat se pare și tema ampasării scutului anti-rachetă american în România, Traian Băsescu reiterând asigurările privind destinația defensivă a acestui sistem de arme.

Rolul acestei vizite a fost să pregătească reluarea dialogului diplomatic româno-rus, care va avea loc săptămâna viitoare prin vizita ministrului de externe Titus Corlățean. Agenda vizitei generalului Patrușev este interesantă prin ceea ce nu a conținut. Nu a fost discutat se pare niciunul din subiectele delicate de pe agenda bilaterală: soluționarea conflictelor înghețate din spațiul ex-sovietic, parcursul european al Republicii Moldova, politica la Marea Neagră sau securitatea energetică. Aceste teme fie nu au fost discutate, fie discuțiile asupra acestora nu au fost făcute publice. Dacă temele sensibile din relația bilaterală nu au fost discutate acestea probabil au fost lăsate pentru a fi negociate mai târziu în cadrul procesului de relansare a relațiilor bilateral sau nu vor fi cuprinse în resetarea relațiilor bilaterale, urmând a se aștepta rezultatele relansării dialogului diplomatic. De asemenea emisarul rus a transmis probabil și un mesaj personal din partea lui Vladimir Putin către Traian Băsescu.

Toate datele vizitei lui Nikolai Patrușev în România sugerează o tentativă de resetare a relațiilor bilaterale pe modelul celei realizate cu SUA și cu Polonia. Acest lucru înseamnă că problemele majore din relația bilaterală vor fi „puse la rece”, dialogul axându-se pe chestiuni „tactice”, pragmatice și de actualitate. Rezultatele acestor procese de resetare au fost în general discutabile, dar au condus la o relație funcțională cu Federația Rusă și la crearea unui climat propice cooperării. Temele abordate în cadrul întâlnirii dintre Traian Băsescu și Nikolai Patrușev sugerează că vom asista la o resetare înpași mici, necesară în vederea amplasării sistemului anti-rachetă american pe teritoriul României. O relație tensionată româno-rusă în contextul desfășurării acestui sistem de arme ar crea o serie de dificultăți în relațiie dintre România, Rusia și SUA. Moscova va percepe găzduirea scutului anti-rachetă drept un gest agresiv și va crea dificultăți României.

George VIŞAN