Acesta este rezumatul capitolului „Împotriva unui oraş Potemkin. Filmele Reconstituirea şi Faleze de nisip în cinematografia română” publicat în volumul coordonat de Viorela Manolache, Dincolo de propagandă: un instrumentar istorico-politic al filmului românesc, Editura Techno Media, Sibiu, 2010. More…
Tag Archives: comunism
Scaunul gol de la Oslo şi influenţa Chinei 5
Scaunul gol de la Oslo
Ceremonia de decernare a premiului Nobel pentru Pace pe anul 2010 a fost învăluită în incertitudine şi lipsită de fast, fiind pentru a treia oară în istoria Premiilor Nobel pentru Pace când laureatul este un deţinut politic, după Carl von Ossietzky şi Aung San Suu Kyi. Nu voi analiza în cele ce urmează circumstanţele în care Liu Xiaobo a fost nominalizat pentru acest premiu, ci voi analiza modul în care China a tratat această decizie şi ce semnifică acest lucru pentru restul sistemului internaţional. Argumentul acestui articol este că asistăm la o disponibilitate crescută a Chinei de a-şi exercita puterea în cadrul sistemului internaţional, chiar dacă acest lucru a afectat negativ percepţia asupra sa. De asemenea China este pregătită din punct de vedere ideologic să conteste paradigma dominantă a sistemului internaţional – Consensul de la Washington.
Obedience is not enough: 12 motive pentru care nu regret comunismul 5
Comunismul: modernitate eşuată, religie seculară sau reacţiune? Răspunde
Dispariţia sistemelor comuniste de inspiraţie marxist-leninistă, sau a socialismului real, în Europa de Est, reformarea parţială din interior a acestui tip de sistem în China şi în alte state asiatice, cu excepţia Coreei de Nord, şi reculul înregistrat de partidele comuniste în Europa de Vest şi de mişcările revoluţionare comuniste în Africa sau America Latină ar trebui să facă posibilă în momentul de faţă o evaluare riguroasă, obiectivă şi cât ma completă a acestui fenomen politic care a dominat a doua jumătate a secolului XX. Cunoaşterea ideologiei, istoriei şi funcţionării propriu-zise a sistemelor comuniste s-a îmbogăţit enorm în ultimele două decenii datorită apariţiei a numeroase studii, acoperind toate ramurile ştiinţelor sociale, care au beneficiat de accesul la surse primare de informaţie în ţările în care comunismul s-a prăbuşit în 1989. Cu toate acestea, analiza semnificaţiei globale a fenomenului comunist, din perspectiva evoluţiei culturii şi civilizaţiei europene, a rămas un capitol deficitar de cercetare şi este departe de a face obiectul unui consens.
Contra-revoluţia din 22-25 decembrie 1989 1
Piaţa Operei, Timişoara, Decembrie 1989
Istoria politică post-comunistă a României, cu toate gravele şi numeroasele sale neajunsuri încă vizibile astăzi, nu poate fi înţeleasă şi evaluată fără o reexaminare radicală a mitului său fondator: aşa-numita Revoluţie anticomunistă din decembrie 1989. Deşi prăbuşirea regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est după venirea la putere a liderului sovietic reformist Mihail Gorbaciov în 1985 nu urmează un tipar unic, cazul României este unul singular, neputând fi încadrat nici în formula schimbărilor de regim negociate între reprezentanţii Partidului Comunist şi reprezentanţii Opoziţiei civice care a caracterizat schimbarea de regim în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Germania de Est şi, într-o măsură mai mică, Bulgaria şi chiar Albania, nici în formula resurecţiei naţionalismelor care a dus la decomunizarea şi totodată la disoluţia Iugoslaviei şi Uniunii Sovietice.
Civitas Politics 