Category Archives: International Affairs

Politică externă

Sfârșitul acordului nuclear cu Iranul? Răspunde

by • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: , ,

Pe 13 octombrie Donald Trump a anunțat într-un discurs bombastic și lipsit de substanță că Iranul violează „spiritul” acordului nuclear – JCPOA – și ca președinte al SUA el nu poate să verfice („să certifice”) în fața Congresului că Teheranul respectă litera acestui instrument diplomatic. Până în acest moment toți actorii implicați în acordul care a pus capăt efectiv programului nuclear clandestin iranian au confirmat faptul că Iranul își respectă angajamentele.

Refuzul Administrației Trump de a recunoaște că Iranul respectă termenii acordului nuclear reprezintă o nouă lovitură aplicată credibilității diplomației americane. Mesajul pe care îl transmit Statele Unite, prin vocea lui Trump, este că nu vă puteți baza pe noi să respectăm și să aplicăm tratatele și acordurile pe care noi înșine le-am inițiat, negociat, semnat și/sau ratificat. Este o situație care aduce aminte de respingerea de către Congresul SUA a Tratatului de la Versailles în 1920. More…

Suveranism și nativism la ONU Răspunde

by • Analysis, International Affairs, Octavian Manea, Posts by author • Tags: , , , , , , ,

Dar, pen­tru un președinte preo­cu­pat de apărarea suver­a­ni­tății, rămâne suspect de tă­cut asupra unui aspect che­ie: interferența rusă în ale­gerile de anul trecut, rea­li­tate asumată de Congres și considerată drept un atac asupra democrației americane.

Citită atent, filozofia articulată de Donald Trump la ONU îl plasează mai aproape de proiectele Rusiei și Chinei. More…

Ruleta nucleară din Coreea Răspunde

by • Analysis, George Visan, International Affairs • Tags: , , , , , , ,

2017 reprezintă cea mai periculoasă perioadă din punct de vedere ale securității internaționale pentru Peninsula Coreană. În cele 9 luni de zile care s-au scurs de la începutul acestui an, Republica Populară Democratică Coreeană a reușit să demonstreze că deține potențialul de a produce o rachetă balistică intercontinentală (o rachetă cu o rază de acțiune mai mare de 5000 km), că poate miniaturiza un fococ nuclear sau termonuclear astfel încât să poată fi instalat cu succes pe o rachetă balistică intercontinentală și că deține și fabrică arme termonucleare (bombe cu hidrogen).

Testul termonuclear din 3 septembrie 2017, coroborat cu lansarea pe 3 iulie a unei rachete balistice intercontinentale, pun SUA într-o poziție extrem de dificilă – pentru prima dată Coreea de Nord poate amenința teritoriul american cu lovituri nucleare. Chiar dacă s-ar putea să mai dureze ceva timp până când nord-coreenii pun în serviciu o rachetă balistică intercontinentală cu focos termonuclear, mesajul e destul de clar: în cazul unui conflict, teritoriul american poate fi lovit. More…

Prioritățile înlocuitorului Victoriei Nuland în Administrația Trump Răspunde

by • Comentarii, International Affairs, Octavian Manea, Posts by author • Tags: , , , ,

Conservarea pluralismului geopolitic, a independenței strategice și a identității atlantiste a spațiului dintre Germania și Rusia sunt esențiale pentru SUA.

Nominalizarea lui Wess Mitchell pentru po­ziția de cel mai important diplomat ame­ri­can în relația cu Europa (deținută până anul trecut de Victoria Nuland) a fost pri­mită cu entuziasm în presa de la București. Din pos­tura de președinte al CEPA, singurului think-tank din Washington dedicat full time Europei Centrale și de Est, Mitchell a fost un sus­ținător constant al con­so­li­dării statului de drept și al instituțiilor care luptă îm­po­triva corupției. Vede Flan­cul Estic ca un veritabil „câmp de luptă“, Rusia ca o amenințare fundamentală și avertizează asupra ris­cu­rilor utilizării „corupției“ ca armă. Dar un­de se situează Mitchell în dezbaterea pri­vind paradigmele concurente care ar tre­bui să fundamenteze politica externă ame­ricană de astăzi? More…

Zapad 2017 – anticamera agresiunii? Răspunde

by • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author, War and Politics • Tags: , , , ,

Pentru NATO principala amenințare a acestor aplicații militare provine din faptul că scenariile de la care pornesc implică o agresiune occidentală – adică Kremlinul consideră alianța o amenințare la adresa securității sale. Aplicațiile Zapad reprezintă astfel paranoia strategică a Rusiei în privința extinderii alianței și a intențiilor acesteia.

A doua problemă a exercițiilor Zapad este simularea atacării și/sau a ocupării țărilor Baltice și a Poloniei. Este de notorietate faptul că exercițiul Zapad 2009 s-a încheiat cu simularea unei lovituri nucleare asupra Varșovia. Următorul exercițiu din 2013 a testat și a validat o serie de concepte și echipamente ce au fost folosite în 2014 împotriva Ucrainei, dar nu s-a îndepărtat de la premisa celui anterior (s-a renunțat la simularea loviturii nucleare tactice). More…

Trump-Iohannis: un postmortem Răspunde

by • George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: , , ,

Autorităție române și decidenții politici s-au felicitat frenetic, în presă și la televizor, în legătură cu „succesul” vizitei lui Klaus Iohannis la Washington și întâlnirea acestuia cu omologul său Donald Trump. Problemele acestei vizite sunt multiple, dar ele pot fi reduse la doi factori: cum definim/măsurăm succesul? și ce a obținut România în materie de politică externă?

Chiar dacă pentru prima dată din 2002 încoace președintele României și cel al SUA au apărut împreună în public și au răspuns întrebărilor presei, trebuie să fim conștienți că Administrația Trump nu este una care să opereze în „parametri normali” ai unei administrații prezidențiale americane. Trump nu înțelege jocul diplomatic, semnificațiile alianțelor sau alocă destulă atenție formulării politicei externe americane, dincolo de sloganele de uz intern. More…

Avem o armată subfinanțată de mulți ani, cu o strategie de transformare eșuată 1

by • George Visan, International Affairs, Octavian Manea • Tags: , , , , , ,

Prima întâlnire Trump–Putin nu a fost una bilaterală, oficială, cu subiecte negociate. Din această cauză, întâlnirea dintre cei doi președinţi nu a avut și o suită diplomatică cu ambasadori, consilieri și înalți responsabili din ambele guverne. În mod normal, la o întâlnire în marja unei reuniuni G20 nu vom avea niciodată referiri și concluzii/decizii pe subiecte precum drepturile omului, principiile democrației, Crimeea sau altele. Pe termen scurt, cred că sunt șanse mici ca să se organizeze o întâlnire bilaterală oficială americano-rusă în care să fie discutate sau să se convină ceva pe dosarele importante.

Sigur, în ansamblul său, administrația americană a oferit pretexte foarte bune pentru a împinge Europa în direcția autonomizării strategice. Însă despre acest obiectiv se vorbește din 2012. În documentele oficiale europene se vorbește de autonomia strategică de multă vreme. Chiar și britanicii au susținut-o. Ideea a fost întărită anul trecut prin lansarea Strategiei Globale a UE și acum este în proces de implementare. Cumva se revine la o școală de gândire din Europa Veche, potrivit căreia Europa trebuie să-și asume un rol global. În contrast, NATO nu-și asumă un rol global. Dezbaterea a fost blocată în Alianță înainte de 2010. More…

Republica Moldova, tot mai aproape de Rusia Răspunde

by • Analysis, Ileana Racheru, International Affairs • Tags: , , , , , , ,

Schimbarea sistemului electoral este cea mai importantă dovadă a faptului că Plahotniuc și Partidul Democrat nu au ca obiectiv apropierea de UE a Republicii Moldova, ci conservarea intereselor unui grup politic restrâns. Totodată, măsura consacră revenirea Republicii Moldova în clubul regimurilor autocratice sau dictatoriale din CSI.

În ceea ce privește relațiile cu Federația Rusă, schimbarea sistemului electoral consacră revenirea Republicii Moldova în clubul regimurilor autocratice sau dictatoriale din CSI. Decizia de a modifica sistemul electoral este, de fapt, o continuare a unei campanii de anihilare a vocilor critice la adresa tandemului Plahotniuc-Dodon. În acest sens, monopolul celor mai importante trusturi de presă a fost împărțit între PD și PSRM, iar jurnaliștii independenți au devenit ținte ale unor acțiuni de intimidare. Totodată, Ministerul Justiției a propus, de curând, un proiect de modificare a legislației ce vizează limitarea accesului la finanțări externe și la mecanismul de 2% pentru ONG-urile care desfășoară activități de monitorizare a politicilor publice și observare a alegerilor. More…

Fuga lui Donald Trump de Articolul 5 Răspunde

by • International Affairs, Octavian Manea, Posts by author • Tags: , , ,

Simbolurile contează în relațiile internaționale. Sunt exact ceea ce pescuiesc „prădătorii“ din ape tulburi. Militarii înțeleg foarte bine acest lucru. În urmă cu câteva luni, amiralul Harris, șeful unuia dintre marile comandamente re­gionale americane (cel din Pacific), spunea că descurajarea este o ecuație compusă din câ­te­va variabile – „capabilități înmulţit cu de­ter­minare înmulţit cu mesaj“ – care, proiectate la unison, afec­tează percepția publicului țintă. „Dacă una dintre aces­tea este zero, atunci nu ai ni­cio descurajare“, spune Har­ris. Ultimele componente sunt în mod direct afectate prin ne­asumarea Articolului 5. Oa­re ce mesaj și ce determinare a proiectat Trump săptămâna trecută?

Pentru cancelarul german pare că rup­tura de anglo-sferă ar fi devenit un fapt împlinit. Este o muzică parcă special pregătită pentru proas­pătul locatar de la Palatul Elysée. În definitiv, este exact pledoaria de campanie a lui Ma­cron, care, în paginile Financial Times, vorbea despre emanciparea Europei de sub tutela americană… More…

Iohannis la Casa Albă. Relația româno-americană în epoca Trump Răspunde

by • Comentarii, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: , , , ,

Vizita lui Klaus Iohannis pică foarte prost. Pe de o parte are loc la scurt timp de la Summitul NATO de la Bruxelles și retragerea SUA din Acordul de la Paris, ambele evenimente considerate afronturi grave de către aliații europeni. Pe de altă parte pe 8 iunie fostul director al FBI James Comey a depus mărturia în fața comisiei parlamentare care anchetează implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016 și conexiunile cu Administrația Trump. Acest scandal politic major are toate șansele să compromită definitiv mandatul lui Donald Trump. Având în vedere dezvăluirile făcute de Comey pe 8 iunie în timpul audierii sale e greu de crezut că pe 9 iunie, Trump se va putea concentra asupra  mesajului președintelui român. Este posibil ca președintele american să folosească vizita omologului său român pentru a abate atenția de la scandalul Rusia/Comey și a demonstra ce diplomat bun este.

Donald Trump este primul și singurul președinte american care nu sprijină proiectul integrării europene – la 70 de ani de la lansarea Programului Marshall. Sprijinul său pentru Brexit și Front National, precum și afișarea cu lideri politici eurosceptici și populiști precum Nigel Farage sau Marine Le Pen, dublate de atacurile la adresa Germaniei, indică respingerea și neînțelegerea proiectului european. Încurajarea tendințelor populiste și eurosceptice pe bătrânul continent nu face altceva decât să dubleze eforturile rusești de scindare și subminare a Uniunii Europene. În prezent comunitatea europeană este atacată din est de revizionismul Rusiei și de peste ocean de ignoranța și populismul președintelui SUA. More…

Vizita lui Iohannis în SUA: Toate lucrurile care s-ar putea întâmpla Răspunde

by • Comentarii, George Visan, International Affairs • Tags: , , , , ,


Strângerea de mână a lui Trump  va fi una foarte viguroasă și violentă. A se vedea cazurile Trudeau și Macron. Înainte de a pleca spre Washington D.C., Klaus Iohannis va trebui să-și exerseze strângerea de mână cu ajutorul SPP-ului și să facă exerciții pentru întărirea încheieturii mâinii drepte.

Trump ar putea să îi înmâneze lui Iohannis o notă de plată privind costurile apărării României, înainte ca președintele român să spună că anul acesta alocăm 2% din PIB pentru apărare (vezi vizita Angelei Merkel, deși lucrul acesta a fost infirmat de Casa Albă). Posibil ca Trump să ceară „chirie” pentru baza de la Deveselu.  (vezi declarația privind desfășurarea sistemului THAAD în Coreea de Sud). More…

Primele 100 de zile ale Administrației Trump: un eșec calificat Răspunde

by • Comentarii, George Visan, International Affairs • Tags: , , ,

Una din promisiunile fundamentale cu care Donald Trump a câștigat alegerile în 2016 a fost că va „asana mocirla” (drain the swamp) care este Washington D.C., adică va elimina încrengătură de interese politico-economice care denaturează sensul democrației americane. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar mlaștina s-a extins în cele 100 de zile de la preluarea mandatului. Cel mai bun exemplu în acest sens este imperiul imobiliar al magnatului ajuns președinte, avocații acestuia încercând cu greu să-l „dezlege” pe Trump de numeroasele sale interese private.

Lipsa de experiență politică anterioară câștigării alegerilor se dovedește un handicap major pentru Donald Trump. Acest aspect se traduce în practică în incompetență politică și administrativă. Poate cel mai bun exemplu în acest sens este tentativa Administrației Trump de a elimina și înlocui Affordable Care Act (Obamacare), cu o altă lege a sănătății. Proiectul susținut de administrație a fost respins de aripa radicală a republicanilor din Congres, Freedom Caucus. În condițiile în care Partidul Republican controlează atât Casa Albă cât și cele două camere, eșecul adoptării unei noi legi a sănătății în primele 100 de zile este unul de proporții, având în vedere valul de așteptări pe carel l-a creat. Acest insucces demonstrează inabilitatea președintelui Trump de a genera consens în interiorul propriului partid. Un aspect hilar al proiectului susținut de actuala administrația este că ar fi lăsat fără asigurare medicală în jur de 24 de milioane de americani, o bună parte dintre aceștia votanți Trump sau republicani. More…