Category Archives: International Affairs

Politică externă

Politica de apărare a României în 2016 4

by • Analysis, George Visan, International Affairs, War and Politics • Tags: , , , ,

1937034_645115855627668_3549667156071080188_n

Încet-încet încep să se clarifice prioritățile politicii de apărare a României în anul 2016, cel puțin la capitolul înzestrare. Am scris într-un articol recent despre demersurile statului român în privința politicii la Marea Neagră, respectiv la planurile României de a crea o forță navală NATO în regiune, precum și despre achizițiile militare anunțate la începutul acestui an. Aceste evoluții în domeniul apărării reflectă efectul agresivității și revizionismului Rusiei, precum și conștientizarea la nivelul elitei politice a efectelor lipsei de investiții în acest sector.

Pe hârtie aceste achiziții arată destul de bine. Nu reprezintă cei 2% dedicați investițiilor în apărare, dar demonstrează un angajament față de acest domeniu sensibil și iau în serios amenințările din vecinătatea României. Pe de altă parte aceste planuri pot fi ușor date peste cap de problemele economice sau legale. Nu trebuie uitat că anul acesta este unul electoral, iar dinamica politică poate schimba destinația anumitor fonduri, având vedere că actualul cabinet Cioloș este unul relativ slab, vulnerabil la inițiative populiste. More…

Domnia legilor vs politica de putere Răspunde

by • Analysis, International Affairs, Octavian Manea, Posts by author • Tags: , , , ,

reportint20120822221311280

Fărâmițarea regulilor internaționale este tot mai prezentă în Estul Ucrainei, Orientul Mijlociu sau Marea Chinei de Sud. Iar procesul se intensifică.

Fărâmițarea regulilor în zonele de margine și de falie geopolitică nu este întâmplătoare. Survine într-un moment în care capacitatea convențională de descurajare a Vestului este mult slăbită, iar credibiblitatea sa este tot mai incertă, pe măsura democratizării sistemelor antiacces și de interdicție regională (A2/AD). Pe acest fond, vedem reîntoarcerea SUA la strategia de offset, o paradigmă testată cu succes în timpul Războiului Rece, menită să-i confere avantaje de secol XXI în competiția cu marile puteri. Mișcarea Washingtonului spune multe despre simbolismul momentului. În cuvintele lui Bob Work, este sfârșitul unei ere care s-a întins pe un sfert de secol, din 1989 până în martie 2014, când se consacră revenirea politicii de putere. More…

O forță navală NATO în Marea Neagră? 1

by • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: , , , ,

10264187_10152823708263916_774236133405299722_o

Crucial pentru succesul acestei inițiative este sprijinul politic al Turciei. Dacă Ankara, care controlează accesul în Marea Neagră, se opune atunci inițiativă este moartă din start. Nu este prima dată când România propune o asemenea inițiativă – în 2005 Traian Băsescu a propus extinderea Operațiunii Active Endeavour din Marea Mediterană în Marea Neagră. Atunci însă, această inițiativă, precum și proiecte românești în Marea Neagră au fost „scufundate” de opoziția concertată a Rusiei și Turciei.

În prezent relațiile dintre Rusia și Turcia sunt tensionate datorită situației din Siria, dar și din cauza asertivității Kremlinului în Marea Neagră. Ankara, deci va fi mai deschisă unei astfel de inițiative diplomatico-navale decât în trecut, cel puțin astea sunt așteptările statului român. România va trebuie însă să navigheze delicat această temă astfel încât să nu pară că ațâță Turcia împotriva Rusiei. Apoi mai sunt de convins de oportunitatea acestei inițiative și state europene precum Germania, Franța și Italia, ultimele două fiind puteri mediteraneene, și care au relații strânse cu Rusia. Având în vedere faptul că această inițiativă apare listată ca fiind un proiect al MApN se poate presupune că există deja o înțelegere diplomatică de principiu în privința acestui proiect – dar să nu ne grăbim încă cu aprecierile. More…

Topul erorilor diplomatice românești în 2015 2

by • Analysis, International Affairs, Posts by author, Romanian Politics • Tags: , , , , ,

Unde a greșit România? În primul rând diplomația românească nu a înțeles că apartenența la UE implică nu numai beneficii de tipul fondurilor structurale, de exemplu, dar și obligații. România s-a făcut că nu înțelege principiul solidarității europene și a dat dovadă de un cinism excesiv în momentul în care a legat acceptarea unui număr de refugiați pe teritoriul său în schimbul aderării la Spațiul Schengen – fix în momentul în care spațiul de liberă circulație era pus în discuție.

Nu știu dacă demersurile privind aderarea la Spațiul Schengen au devenit un reflex birocratic al unei diplomații complexate de rolul său secundar în Europa sau un mod de justificarea a existenței acesteia în fața publicului. Cert este că diplomația românească insistă prea mult asupra libertății de mișcare în Europa ca obiectiv de integrare europeană asta în condițiile în care România, în ultimii 15 ani, a devenit o țară de emigrație. Acest fapt înseamnă, pe de o parte că România este percepută ca o țară care își exportă problemele socio-economice către alte state, pentru a evita efectuarea unor reforme necesare pentru ca cetățenii săi să nu mai fie nevoiți să-și caute prosperitatea în afara granițelor, iar pe de altă parte, că diplomația românească operează cu o definiție greșită a prestigiului național. More…

Parteneriatul fricii de Rusia 1

by • Analysis, Armand Goșu, International Affairs, Posts by author, Recomandări • Tags: , , ,

495585032

Parteneriatul dintre România și Polonia, așa cum se conturează acum, este mai degrabă unul de conjunctură, născut din teama de Rusia și care, foarte probabil, se va limita doar la colaborarea între servicii, armată, ministerele de Externe.

Relansarea parteneriatului cu Polonia este o decizie așteptată, înțeleaptă, care vine în ultimul moment și care ar trebui să consolideze flancul estic al NATO. Ac­țiunea este răspunsul la semnale venite către noua administrație de la București, cel mai probabil dinspre SUA. Washingtonul se află în plin proces de reevaluare a României, iar reconfirmarea parteneriatului cu Polonia este clar o bilă albă în fa­voarea Bucureștiului. Totodată, e limpede că e doar un parteneriat de conjunctură, născut din teama de Rusia, parteneriat care se va limita doar la colaborarea între servicii, armată, ministerele de Externe. More…

De ce nu triumfă „noua stângă” 10

by • Andrei Tiut, Comentarii, International Affairs, Posts by author • Tags: , , , , , ,

22879113805_307dee3ae8_z

Și totuși, Podemos va rămâne (probabil, nu sigur) în afara guvernării. Corbyn a îngropat speranțele electorale ale partidului său iar Sanders (foarte probabil) nu va reuși decât să fie înfrânt onorabil. În fapt, în mai tot Occidentul, dreapta pare să reziste bine mersi în ciuda valului de sărăcire. De ce? More…

Ruleta siriană: războiul aerian nu rezolvă nimic Răspunde

by • Analysis, International Affairs, Octavian Manea, Posts by author • Tags: , , ,

Războiul aerian din ultimele săptămâni pare mai degrabă impulsiv, emoțional, cu obiective pe termen scurt. Nimic nu alterează fundamental fotografia de ansamblu.

Cheia ascensiunii Statului Islamic se află în măsurile punitive, sectare, pe care atât Damascul (dominat de alewiți), cât și Bagdadul (dominat de șiiți) le adoptă tocmai în momentul în care Primăvara Arabă presa pentru includere, participare și partajare a puterii. Este realitatea care a generat o uriaşă problemă de alienare sunnită și motivul pentru care aceștia ajung în brațele protective ale ISIS. Statul Islamic se hrănește din clivaje extreme, din polarizare, din relațiile de sumă zero existente între Damasc-Bagdad și populația sunnită. Poate aici se află și cheia întregii probleme, în ingineria inversă. Cu siguranță că este nevoie de o campanie militară masivă împotriva ISIS, inclusiv terestră, dar aceasta nu rezolvă problema esențial politică și care ține de schimbarea la față a Damascului și a Bagdadului. Între timp, însă, Assad aproape că devine intangibil. More…

Mesajul Flancului Estic pentru NATO 1

by • International Affairs, Octavian Manea • Tags: , , ,

646x404

Octavian Manea despre dilemele de securitate de pe flancul estic

Dacă Summit-ul NATO din Țara Galilor a fost despre reasigurare, cel de anul viitor de la Varșovia va avea ca misiune credibilizarea descurajării pe Flancul Estic. La București s-a făcut primul pas.

Oare realizăm cât de ridicolă este situația? NATO nu are voie să-și mute forțe în Est, în zona sa de responsabilitate, pentru că Rusia intră în fribrilații generând o spirală a insecurității. Pe de altă parte, Moscova nu are absolut nicio constrângere în a plasa pe Flancul Estic echipamente gândite să neutralizeze tocmai capacitatea Alianței de a-și apăra membrii expuși. Este genul de context care deschide tentația blitzkrieg-ului, a mișcărilor bruște. Varșovia trebuie să repare această breșă din sistemul de descurajare al NATO pentru că tot mai mult Alianța are o problemă de acces în regiune. More…

Ghidul jihadistului Răspunde

by • Comentarii, International Affairs, Octavian Manea, Posts by author, Recomandări • Tags: , , , ,

marais

Gherila urbană a ajuns pe străzile Europei. Masacrarea redacției Charlie Hebdo, apoi atacurile de vineri, 13 noiembrie, confirmă sinistra nouă normalitate.

Gherila urbană sub forma swarming-ului, a roiului de atentate simultane, un tipar deja probat în atacurile din Mumbai din noiembrie 2008, oferea coordonatele ideale ale succesului. Publicul țintă pare a fi preponderent „generația jihadului individual“ (cum este numită la nivelul procurorilor francezi specializați în cazuri de terorism) și care, după cum se conturează din profilul atacurilor din ultimii ani, expune o rezervă inepuizabilă: Mohammed Merah (Toulouse, 2012), frații Țarnaev (Boston, 2013), frații Kouachi (Paris, 2015) sau Ahmed Coulibaly, cel care a luat cu asalt băcănia evreiască imediat după masacrul de la Charlie Hebdo. Și fiecare dintre ei este un Anders Breivik în oglindă. Nu au neapărat nevoie de infrastructura organizației, dar trebuie să întrupeze spiritul ISIS. În mod ideal, „singura conexiune cu Statul Islamic este ideologică“. Să ne amintim că atentatorii Charlie Hebdo au trebuit să-și facă un credit la bancă pentru a-și cumpăra armele folosite. More…

Turcia vs Rusia – avionul buclucaș 1

by • Analysis, George Visan, International Affairs • Tags: , , , , , , ,

11232223_455315351308181_7880822592041542476_n

Acest incident este unul foarte grav, fiind prima dată după Războiul Rece când un stat NATO doboară un avion rusesc. Doborârea avionului rusesc nu ar trebui însă să reprezinte o surpriză având în vedere modul în care se desfășoară intervenția rusă din Siria și incidentele militare în care au fost implicate nave și aeronave rusești după izbucnirea crizei din Crimeea.

Incursiunea avioanelor rusești în spațiul aerian turc care s-a încheiat cu doborârea unuia dintre acestea ar putea fi considerată o excepție dacă tipul acesta de incidente nu s-ar fi multiplicat de la anexarea Crimeei și a destabilizării Ucrainei. Numai în 2014 surse independente au identificat și analizat peste 40 de incidente în care avioane rusești au hărțuit nave sau aeronave ale SUA și ale NATO aflate în spațiul aerian internațional sau în ape internaționale, avioane rusești au zburat în proximitatea spațiului aerian ale unor membri ale Alianței, iar aeronave sau submarine rusești au violat spațiul aerian sau ar fi pătruns în apele teritoriale ale unor state membre ale NATO sau chiar și a unor state neutre (Suedia). Înaintea doborârii avionului rusesc de către Turcia, în largul coastelor Scoției, Royal Navy împreună cu avioane de patrulare franceze și canadiene căutau un submarin de ultimă generație al marinei ruse. Un incident similar a avut loc și anul trecut. More…

Reţeta teroriştilor: Parisul sub teroarea sindromului Mumbai Răspunde

by • Analysis, International Affairs, Octavian Manea, War and Politics • Tags: , , ,

151117094308-paris-attacks-eiffel-tower-tricolore-exlarge-169

Discursul faţă de migranţi se poate schimbă dramatic. Totodată poate creşte presiunea pentru societatea de tip Big Brother, pentru Europa Fortăreaţa retrasă în ghetouri naţionaliste. Pentru un timp, vânătoarea de vrăjitoare ar putea să devină unică obsesie a spaţiului public european. Se uită însă că fracturile intră-societale, raporturile de suma zero sectare,

Sunt materia prima care hrăneşte cauza ISIS şi a oricăror prozeliţi homegrown răspândiţi în Europa. Intervenţiaterestră împotriva Statului Islamic de negândit până mai ieri redevine o opţiune. NATO, că organizaţie de apărare colectivă, ar putea să-şi assume în Orientul Mijlociu o misiunesimilară celei din Afganistan. Dar oare a internalizat Vestul lecţiile operaţiunilor de contrainsurgenţă ale deceniului trecut şi este pregătit pentru ele? More…

Ce caută Rusia în Siria? 2

by • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: , , , , , , ,

12038107_949056185132425_3372176856975322618_n

Din capul locului pot să afirm că salvarea creștinilor din Siria sau combaterea ISIL/ISIS/Daesh nu reprezintă scopul principal intervenției rusești în această țară. Acestea sunt obiective care în cel mai bun caz sunt secundare sau vor fi consecințe neintenționate ale intervenției acestei intervenții spectaculoase și surprinzătoare în Orientul Mijlociu.

Rațiunile din spatele acestei intervenții sunt ceva mai complexe decât aceste explicații facile. Principalul motiv din spatele desfășurării de forțe din este protejarea accesului Rusiei la baza navală de la Latakia, port care permite proiecția puterii în Marea Mediterană. Pierderea acestei ieșiri la mare ar reprezenta o lovitură majoră pentru prestigiul și putere Moscovei. Latakia a servit încă de pe vremea URSS drept bază pentru Flotila a V-a a marinei sovietice. More…