Swift Response 15 și provocările descurajării unei agresiuni împotriva NATO Răspunde

Swift-Response-Osprey

Swift Repsonse 15 este un exercțiu foarte important pentru NATO deoarece testează abilitatea forțelor aliate de a „forța accesul” în zone apărate cu mijloace anti-acces – sisteme anti-aeriene cu raza lungă de acțiune, sisteme anti-nava supersonice ce pot fi lansate de pe nave, submarine, avioane și lansatoare mobile cu baza la sol și rachete balitice cu raza scurtă de acțiune de înaltă precizie. Aceste tipuri de arme ar urma să fie desfășurate de către forțele rusești în cazul anexării unui teritoriu aparținând unui stat NATO (țările baltice de exemplu) pentru a preveni eliberarea acestuia de către forțele alianței.

În paralel cu acest exercițiu de amploare, pe 3 septembrie au fost activate comandamentele forței de reacție rapidă (VJTF) a NATO în 6 țări europene, în conformitate cu deciziile privind răspunsul alianței la agresiunea Rusiei din Ucraina, luate anul trecut la summit-ul din Țara Galilor. Toate aceste aplicații militare și măsuri fac parte din planurile alianței de reasigurare a alianților de pe flancul estic. Pe lângă coordonarea ripostei aliate în cazul unui atac asupra teritoriului unui stat membru NATO, misiunea celor 6 centre va fi și gestionarea echipamentului militar prepoziționat de Statele Unite în țările baltice, Polonia și România – în total 250 de tancuri și vehicule blindate. Acest echipament va fi operat de unități ce vor fi desfășurate în aceste țări la intervale regulate prin rotație. More…

România: o poveste cu trei electorate 1

Falkland Islands. East Falkland Island. Sand beach. King penguins (Aptenodytes patagonicus).
PSD este urmașul (C)FSN care la rândul său este urmașul mixturii de stat și partid din perioada comunistă. Ori, statele moderne tind să trateze cetățenii în mod egal. Inclusiv dictaturile comuniste oprimă în mod (relativ!) egal. În același timp PSD este produsul primei mașini de vot din România. Ori, pentru antreprenorul electoral toate voturile sunt egale. Un vot = un vot = un vot. Am putea chiar glumi spunând că voturile viilor sunt egale cu ale morților. Astfel, PSD nu este, de regulă, îndreptat împotriva nimănui. Excepția principală de la această regulă este naționalismul maghiar (atât cel real cât și cel imaginat). Această excepție nu trebuie să ne surprindă. Deja în vremea național-comunismului maghiarii fuseseră marginalizați în sânul națiunii politice. Faptul că, după revoluție, UDMR a extras această minoritate din bazinul de voturi ce pot fi urmărite partidele românești nu a făcut decât să consolideze această marginalizare.

PNL este mai puțin deschis, dar ar fi greșit să considerăm că intoleranța este definitorie pentru toate aripile partidului. Dimpotrivă, CDR/PNL/PDL au atras între membri și susținători unii dintre cei mai aprigi propovăduitori ai valorilor occidentale și, implict, ai societății deschise. Dar există și o altă tradiție discursivă, care își are originile în frustrarea anilor ’90 când CDR părea limitată la marile arii urbane. Atunci a apărut imaginea alegătorului de dreapta similară cu a consumatorului de Norvea: „bărbatul la 30 de ani, frumos, deștept și cu bani”; și nevasta lui, desigur. Această imagine a fost întărită de modul în care Traian Băsescu a ales să abordeze problema salariilor și pensiilor în anul 2010. Imaginea statului gras cocoțat peste un „privatul” slab a devenit rapid imaginea hoardelor de asistați social care stau în spatele oamenilor vrednici și muncitori. More…

Întrebări și răspunsuri cu și despre refugiați 46

AFP PHOTO    / ATTILA KISBENEDEK
Am ezitat înainte să scriu acest articol. Pe lângă fotbal și agricultură se pare că românul începe să se priceapă și la refugiați. Și nu îmi doream în mod particular să intru și eu în acest grup al pricepuților. Dar, în fața puroiului de aberații, deja simt că e datoria mea să nu tac din gură. Deci să curgă întrebările, așa cum le-am auzit în diverse contexte sociale. More…

Hans Klemm și propaganda rusă 1

11940434_899222313485957_2095289385075718052_n

Simpla prezență în spațiul public românesc a unor mesaje anti-americane, anti-occidentale și/sau pro-ruse, nu înseamnă că românii sunt vulnerabili la propaganda rusească. Simpla existență a unor vectori de propagandă rusești în limba română nu înseamnă că România este în vreun fel vulnerabilă la mesajele Kremlinului sau că propagandă rusă are vreun succes.

Publicul românesc este vulnerabil la manipulare și dezinformare din cauză că este slab educat și datorită structurii presei românești. Zvonurile, fake news-urile pot fi utilizate ușor pentru a stârni panică în rândul unui public credul. „Rusofobia” istorică românilor, adică teama de politica externă rusă în această zonă de Europă, este un „scut” în fața propagandei rusești. More…

Xenoscepticismul: nuanțe de gri 10

10955397_10155261844665467_8654661147545924362_n

Barbu Mateescu propune un concept excelent: xenoscepticism. Xenoscepticul are aparent valori similare cu xenofobul. Dar, în practică, și le ignoră. Spune dl Mateescu:

„xenoscepticism” implică respingerea a ce este străin (nu doar UE sau nu doar SUA), dar realizată în majoritatea cazurilor fără violență și fără manifestări psihologice grave, ergo sufixul „-scepticism” și nu „-fobie”. Astfel, xenoscepticii noștri se tem de Facebook și cred că telefoanele mobile sunt cancerigene, dar nu renunță de fapt la utilizarea acestor mijloace de comunicare. De la Roșia Montană și îngroparea de porci pe terenul pe care se va construi o moschee în București la legea anti-legionară sau opoziția în creștere față de hipermarketuri, xenoscepticismul continuă să definească scandalurile și subiectele zilei.

Conceptul mi se pare fertil deoarece pune un nume peste celebrele contradictorii valorice al românilor, pe care le știe oricine se uită cu oarecare atenție peste sondaje. Dar articolul pare să îi vadă pe xenosceptici ceva mai unitari decât sunt, sfârșind prin a-i aronda în majoritatea lor în curtea PSD. În discuțiile ce au urmat mi s-a părut că văd un efect pe care eu îl numesc „halou de bere”. Cei cu care bem bere sunt oameni mișto, ergo opiniile lor politice sunt cel puțin decente, ergo cei ce împărtășesc opiniile lor politice sunt și ei mai decenți decât media. Dl Mateescu vede xenoscepticii în curtea PSD, iar unii amici mai la „stânga” văd xenosscepticismul în curtea „dreptei”

Ori, există cel puțin trei „școli” de xenoscepticism și un curent xenosceptic pan-românesc.

More…

Uniunea care a refuzat să moară Răspunde

EC-EU-enlargement_animation
Într-un articol The Economist „Charlemagne” deplânge vechile „glorious days of fudge” ale Europei. Nu pot traduce această expresie decât ca „glorioasele zile ale mânărelii”. Într-un anume sens, Uniunea este fondată pe mânărie și improvizație. Să fie bine să nu fie rău. Oamenii normali la cap atunci când vor pace fac un tratat de pace. Oamenii normali și cu viziune normală fac un Consiliu de Securitate al ONU. Îți trebuie o filosofie cu adevărat bizară ca să construiești o „Comunitate a cărbunelui și oțelului”. Mai toate tratele și instituțiile care urmează cuprind a doză de mânărie, de improvizație, de atingere oblică a scopurilor, de disipare bizară a puterii. În acest sens, dacă instituțiile s-au comportat mediocru, dacă Uniunea nu a fost pregătită pentru crizele succesive înfruntate, spiritul de improvizație a prevalat. Acesta este primul fir roșu. More…

Despre „islamizarea Europei” noua veche problemă a habarnistului român 23

demonstratie
Tot soiul de „specialiști media”, actrițe obscure și oameni care-și iau informația de pe site-uri neonaziste au ajuns la concluzia că Europa, leagănul civilizației, se afla în fața Armaghedonului: Islamizarea. Brrr. Problema lor e că, în visceralitatea abordării, nu au timp să se documenteze. Problema mea e că astfel de pseudoformatori de opinie gâdilă xenofobia și intoleranta pașnicului român. Pentru ei m-am înhămat în acest demers. More…

Klaus Iohannis: șanse folosite și șanse risipite 2

Clipboard01
O parte din susținătorii președintelui au puternice așteptări carismatice, adică doresc ca acesta să livreze realizări excepționale, dincolo de limitările funcției. Despre aceștia (pe care îi estimez la 30% din populație la finalul anului trecut) într-un articol viitor. Cele trei oportunități simbolice putea contribui la conturarea dlui Iohannis ca personaj excepțional. Ok, poate că nu toate erau în mod egal fezabile politic. Dar faptul că nu s-a folosit nici una arată că dl Iohannis și echipa sa ar putea avea o problemă de auto-percepție. More…

Consilul Fiscal și non-dezbaterea economică 8

pib si cim
Adică mai există un grafic/ calcul, care arată mai puțin rău, dar dl Dumitrescu a ales să-l prezinte pe cel mai rău și să ne dea cuvântul său ce cel mai puțin rău este, totuși, suficient de rău. Nu este bine, domnule președinte.

Altfel, probabil că evoluția investițiilor totale deviază de la trendul pe termen lung prin limitarea agresivă a investițiilor statului (care nu sunt doar construcții). Dar după ani de zile în care am avut creștere economică fără creșterea investițiilor statului nu mai putem să stăm cu burta pe manualul de doctrină și să zicem „toate investițiile sunt bune” ci trebuie să ne punem problema dacă nu cumva investițiile statului (român) au o contribuție extrem de mediocră la creșterea economică. Iată o discuție care, cred eu, trebuia avută și care Consiliului Fiscal i se pare puțin relevantă. More…