O critică tovărășească, materialistă și dialectică adresată lui Barbu Mateescu și colegilor de la publicația deviaționistă Caiet 2

a

Pe situl Centrului de Analiză a Informațiilor și Evaluare a Tendințelor (CAIET) a apărut recent o analiză comparativă care caută să aplice ceea ce am putea învăța din ascensiunea fulminantă a Syriza la realitățile românești. Textul nu este un „caiet al revoluționarului” ci o privire din afară care caută să vadă în ce măsură o mișcare similară ar putea apărea și la noi.

Cu intenție – sau poate fără – documentul pornește de la un cadru conceptual prin care ni se propune să analizăm realitatea pe trei nivele. Eu le numesc:

  • acțiune (engl. agency) – ceea ce fac actorii politici. Autorii numesc asta „voință politică”.

  • context/circumstanțe (engl. contingency) adică … circumstanțele care înconjoară acțiunea. Autorii numesc asta „circumstanțe favorizante” deși, la o adică, ele pot fi și defavorizante sau simplificatoare sau aducătoare de complicații.

  • sistem (engl. structure) adică structura realității pe termen mai lung. Autorii numesc asta „componente de fundație”.

More…

Societatea civilă a triumfat 1

Acest text incepe ca un pamflet.

În urma protestelor mai multor ONG-uri s-au întâmplat următoarele fapte de transparență:

(1) transparență de azi pe maine: ieri am aflat despre ședința de azi a Comisiei

(2) transparență de azi pe azi: am primit textul legii care va fi dezbătute astăzi în cursul zilei. More…

O Mică Britanie insulară? Răspunde

david-cameron-no10-getty-1024x640

Sigur, criza economică, precum și costisitoarele operațiuni de stabilizare din Basra și Helmand au pulverizat orice apetit public pentru campaniile prelungite de reconstrucție post-conflict și sunt responsabile pentru predispoziția recentă a Londrei de a sta departe de noi aventuri externe. Pe acest fond, rolul marginal avut în criza ucraineană, deși Londra este unul dintre semnatarii Memorandumului de la Budapesta (1994). Sau în coaliția internațională coagulată împotriva ISIS, unde de abia a participat cu câteva avioane.

Oare intrăm într-o eră în care credibilitatea și capacitatea Marii Britanii de a participa cot la cot într-o operațiune cu SUA intră sub semnul întrebării? Într-o epocă în care Marea Britanie devine Mica Britanie? More…

Dreapta naivă și stânga naivă 1

sageti
Dreapta naivă crede că piața este perfectă și că nu există erori ale acesteia. De aici vine o anumită simpatie pentru evaziune și contrabandă. Dacă piața neagră este mai liberă decât piața reglementată înseamnă că ea reprezintă mai bine nevoile consumatorului.

Dar simpatia pentru piața neagră devine ridicolă abia când dreapta naivă ajunge la concluzia că impozitele sunt fundamental rele și că, astfel, orice scădere de impozit este bună. Iar fraza aceasta este luată extrem de literal în anumite zone ale dreptei.

Iluzia stângii naive este că implementarea drepturilor sociale transcende calculele economice. More…

Modernizarea militară poloneză – un model și pentru România? Răspunde

Donald Tusk, Tomasz Siemoniak, Pawe³ Graœ

Geografia vulnerabilității, revizionismul Rusiei, scutul american, centrele de comandă și control ale NATO sunt forțe regionale care împing Polonia și România în aceeași direcție.

Decizia Varșoviei de a cumpăra baterii de rachete Patriot anunțată pe parcursul săptămânii trecute spune multe despre politica de securitate națională a Poloniei. E mai mult decât o simplă tranzacție comercială. Ea reflectă o orientare strategică. Se investește într-o relație specială de apărare. Opțiunea pentru Patriot-uri completează preferința pentru alte produse ultrasensibile din arhitectura defensivă poloneză – precum avioanele F-16, rachetele de croazieră aer-sol de tip JASSM sau sistemul de apărare antibalistică (Aegis), căutate tot peste Ocean. More…

De la Daenerys Targaryen la Klaus Iohannis 1

consiliu

Problemele de guvernare se reduc la rezistența mai directă sau mai difuză a foștilor stăpâni de sclavi față noua ordine impusă de Daenerys. Cei doi consilieri locali aduși de regină ii oferă acesteia două soluții opuse dar fiecare fezabilă în felul ei. Prima o numesc „soluția Machiavelli”: să se acomodeze și să se accepte obiceiurile locale, chiar dacă acestea includ lupte până la moarte, atâta vreme cât foștii sclavi rămân liberi și au acces la guvernare. Pe a doua o numesc „soluția Lenin”: pornind de la ideea că foștii stăpâni sunt în mod esențial nelegiuiți și nu înțeleg decât frica Daenerys ar trebui să să dească frica în ei prin execuții administrative. OK, termenul de execuții administrative este cu totul necunoscut celor din Essos și toată discuția de reduce de fapt la o singură execuție, dar – credeți-mă – într-acolo evoluează propunerea.

Aceste două soluții revin la cele doua forme de legitimitate discutate. În soluția Machiavelli regina recunoaște o valoare, chiar limitată, obiceiurilor locului. În soluția Lenin, după cum spune unul din personaje, regina este legea însăși. Reforme limitate vs. revoluție.

Însă Daenerys nu își revendică propria legitimitate pe aceste căi. Ea afirmă un sistem de principii universale de dreptate deasupra dorințelor ei și deasupra dorințelor celorlalți. Este tot o formă de carismă, dar mai puțin directă. Ca să reducem totul la politica din România, cei ce o înconjoară pe Daenerys așteaptă un Băsescu sau un Iliescu dar primesc în schimb un Iohannis. More…

Good bye, Mr Tăriceanu 9

J7bKcpn
Aprecierea mea politică pentru dl Tăriceanu este strâns legată de aversiunea pe care o simt față de parada de idealism. Politica este joc de putere și resurse – oricine a înțeles asta nu mai poate fi etichetat idealist. De aceea, orice politician care se comportă ca și cum politica (sa) ar fi străină de putere și resurse este fie naiv fi un escroc sentimental.

[…]Aici se termină susținerea mea pentru domnul Călin Popescu Tăriceanu. Acesta nu mai este un mare politician care întâmplător tinde spre 5% ci un personaj care tinde spre 5% și care, întâmplător, a fost un mare politician. Cumva ca și domnul Băsescu. More…

Marele Încasator și Marele Preot 3

25142C9500000578-2926611-Embrace_Kate_Bottley_a_priest_who_features_in_TV_s_Gogglebox_gre-m-46_1422276550726[1]
Ponta și Iohannis au, fiecare în felul său, un plan larg de acțiune. Nu același lucru se poate spune despre PNL. Ușor narcotizat de susținerea populară primită gratuit și neînțelegând destul de bine deruta din PSD noul partid este poate forța politică cea mai confuză de pe piață. Cu detronarea lui Tăriceanu au încercat o premieră chiar și în politica românească: să convingi pe cineva să trădeze fără să îi dai nimic. Faptul că unii liberali au luat în serios acest efort nu poate decât să ne sperie. De fapt nici vechiul PDL nici vechiul PNL nu par să știe ce au de făcut acuma că au devenit împreună un partid de prim rang. Zestrea de abilități de negociere acumulată în decenii de politică fie zace nefolosită fie este consumată în medierea conflictelor interne. Principala veste bună pentru PNL este că timpul pare să fie încă de partea lor. O vreme.
More…

Nonsensuri despre justiție 6

Lawandorder01

Orice s-ar spune despre campania de combatere a corupției, România nu devine republica procurorilor. Adevărata problemă este dacă ne mai putem permite să tolerăm o elită politică cleptocratică. Dacă politica în România se reduce la competiția pentru accesul preferențial la resursele publice și nu între diferitele definiții ale binelui public atunci experimentul democratic început în decembrie 1989 devine un nonsens. Procurorii sunt anticorpii necesari funcționării democrației și protejării valorilor democratice de abuzuri și arbitrariu.

Faptul că cetățenii încep să acorde mai multă încredere procurorilor și justiției în general nu înseamnă automat că România este în pericolul unei derive autoritare. Mai curând pericolul derivei autoritare se regăsește în posibilitatea acapărării puterii de politicieni populiști care știu cum să profite de incompetența și corupția existente în instituțiile statului român. More…

Ce mai cenzurează guvernul chinez Răspunde

Cenzura in China

Gary King și colegii săi de la Universitatea Harvard au lucrat pe o bază de date cu postări în mediile sociale chineze pe careputeau vedea ce conținut a fost cenzurat (șters) și ce conțînu a rămas. De aici au construit o imagine a modului în care funcțioenază cenzura manuală în China. Se pare că autoritățile nu simt de fapt nevoia să cenzureze într-un fel semnificativ critica per se. Autorii chiar speculează că guvernul folosește aceste informații ca să elimine cazurile de corupție care pun în pericol sistemul.

Tipurile de conținut care sunt cenzurate sunt trei. Primul tip ține de temele care pot mobiliza acțiune colectivă. Prin acțiune colectivă autorii includ orice poate duce la mișcarea fizică a oamenilor. Acțiunea colectivă poate fi inclusiv pro-guvernamentală fără ca prin aceasta să scape de cenzură. V-ați putea întreba cum poți mereu să afli dinainte ce are potențial de mobilizare și ce nu. Un rol important îl joacă probabil experiența cenzorilor și a statului. O altă strategie este excesul de zel. Temele care pot crea mobilizate sunt cenzurat integral, indiferent dacă autorul conținutului însuși instigă la mobilizare sau nu, indiferent dacă este pro-guvernamental sau nu. More…

Ce mai face Politică fără Bariere Răspunde

Ce ar mai fi de făcut? O primă necesitate este să ne mișcăm repede dar rațional. Repede pentru că o parte din legislația relevantă trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial cu un an înaintea alegerilor locale. Rațional pentru că, evident, graba nu scuză lucrul pe genunchi. În mod particular eu simt nevoia unei anume escaladări a problemei la nivel politic.

Dorința noastră este ca principiile de reformă a legii partidelor să fie agreate în paralel cu principiile de reformă a legislației electorale. Este o necesitate logică: nu poți să stabilești regulile concursului fără să știi ce fel de participanți pot fi admiși. În discuțiile cu reprezentanții partidelor și în discuțiile generale din Comisie ni s-a părut că nu există mari probleme în a accepta această poziție. Dar, în fața camerelor de luat vederi, politicienii sunt obligați să „tempereze” necesitatea logică și să urmeze necesitatea politică. More…