„Nu mă înțelegeți greșit. Prestația partidelor este în continuare apocaliptică. Dar la vârful rarefiat al conducerii de stat, Iohannis, Ponta, Cioloș, DNA livrează mai mult decât au livrat Băsescu, Boc, Ungureanu și DNA în 2012. De aceea, radicalismul noii politici ar putea să treacă razant pe lângă electoratul de peste 40 de ani.” More…
Category Archives: Posts by author
Domnia legilor vs politica de putere Răspunde
Fărâmițarea regulilor internaționale este tot mai prezentă în Estul Ucrainei, Orientul Mijlociu sau Marea Chinei de Sud. Iar procesul se intensifică.
Fărâmițarea regulilor în zonele de margine și de falie geopolitică nu este întâmplătoare. Survine într-un moment în care capacitatea convențională de descurajare a Vestului este mult slăbită, iar credibiblitatea sa este tot mai incertă, pe măsura democratizării sistemelor antiacces și de interdicție regională (A2/AD). Pe acest fond, vedem reîntoarcerea SUA la strategia de offset, o paradigmă testată cu succes în timpul Războiului Rece, menită să-i confere avantaje de secol XXI în competiția cu marile puteri. Mișcarea Washingtonului spune multe despre simbolismul momentului. În cuvintele lui Bob Work, este sfârșitul unei ere care s-a întins pe un sfert de secol, din 1989 până în martie 2014, când se consacră revenirea politicii de putere. More…
O forță navală NATO în Marea Neagră? 1
Crucial pentru succesul acestei inițiative este sprijinul politic al Turciei. Dacă Ankara, care controlează accesul în Marea Neagră, se opune atunci inițiativă este moartă din start. Nu este prima dată când România propune o asemenea inițiativă – în 2005 Traian Băsescu a propus extinderea Operațiunii Active Endeavour din Marea Mediterană în Marea Neagră. Atunci însă, această inițiativă, precum și proiecte românești în Marea Neagră au fost „scufundate” de opoziția concertată a Rusiei și Turciei.
În prezent relațiile dintre Rusia și Turcia sunt tensionate datorită situației din Siria, dar și din cauza asertivității Kremlinului în Marea Neagră. Ankara, deci va fi mai deschisă unei astfel de inițiative diplomatico-navale decât în trecut, cel puțin astea sunt așteptările statului român. România va trebuie însă să navigheze delicat această temă astfel încât să nu pară că ațâță Turcia împotriva Rusiei. Apoi mai sunt de convins de oportunitatea acestei inițiative și state europene precum Germania, Franța și Italia, ultimele două fiind puteri mediteraneene, și care au relații strânse cu Rusia. Având în vedere faptul că această inițiativă apare listată ca fiind un proiect al MApN se poate presupune că există deja o înțelegere diplomatică de principiu în privința acestui proiect – dar să nu ne grăbim încă cu aprecierile. More…
Arabia Saudită se află într-o competiție de legitimitate Răspunde
Presiunea internă și externă pe monarhia saudită crește și pe fondul eliberării Iranului de corsetul sancțiunilor internaționale. În optica Riadului, consecința directă este o putere șiită cu mai mult spațiu de manevră în orchestrarea de campanii proxy în regiune. În plus, acordul nuclear cu Teheranul și perspectiva destinderii a transformat relația dintre regimul saudit și Administrația Obama. Mesajele sunt tot mai reci și mai distante.
Dar ar fi o imensă eroare ca monarhia saudită să ignore fondul economic, politic și identitar care hrănește revolta șiită din Est. Problema Nimr al-Nimr este simptomul unor cauze mai profunde. Se suprapune peste un clivaj istoric centru-periferie, niciodată pe deplin soluționat, dar reactivat în perioadele de criză care zguduie din temelii fundamentele regatului: Revoluția Iraniană din 1979 sau Primăverile Arabe din 2011. Conflictul dintre Riad și Provincia Estică (unde îi găsim pe șiiții saudiți, estimați la 10-15% din întreaga populație) este întreținut prin excluderea economică, politică și juridică a regiunii: accesul la tribunale șiite este limitat, iar șiiții sunt excluși din structurile de siguranță ale statului. More…
Topul erorilor diplomatice românești în 2015 2
Unde a greșit România? În primul rând diplomația românească nu a înțeles că apartenența la UE implică nu numai beneficii de tipul fondurilor structurale, de exemplu, dar și obligații. România s-a făcut că nu înțelege principiul solidarității europene și a dat dovadă de un cinism excesiv în momentul în care a legat acceptarea unui număr de refugiați pe teritoriul său în schimbul aderării la Spațiul Schengen – fix în momentul în care spațiul de liberă circulație era pus în discuție.
Nu știu dacă demersurile privind aderarea la Spațiul Schengen au devenit un reflex birocratic al unei diplomații complexate de rolul său secundar în Europa sau un mod de justificarea a existenței acesteia în fața publicului. Cert este că diplomația românească insistă prea mult asupra libertății de mișcare în Europa ca obiectiv de integrare europeană asta în condițiile în care România, în ultimii 15 ani, a devenit o țară de emigrație. Acest fapt înseamnă, pe de o parte că România este percepută ca o țară care își exportă problemele socio-economice către alte state, pentru a evita efectuarea unor reforme necesare pentru ca cetățenii săi să nu mai fie nevoiți să-și caute prosperitatea în afara granițelor, iar pe de altă parte, că diplomația românească operează cu o definiție greșită a prestigiului național. More…
Ultimele luni de glorie ale lui Dragnea 1
Dacă doriți să vă însușiți această perspectivă, veți vedea lumea politică românească printr-o lentilă clarificatoare. Cei ce pierd accesul la resurse dispar, în timp ce cei care mai au acces se încăpățânează să trăiască, în ciuda pesimiștilor. Este aproape tautologic. More…
Marile partide se află într-o criză de identitate 2
Proiectul de fundație al lui Victor Ponta a făcut vâlvă din motivele greșite. Dacă domnul Ponta pregătește terenul pentru un nou partid nu contează prea tare. Important este dacă nu cumva noua fundație se dorește think-tank cu orientare politică asumată și/sau guvern din umbră. pentru că, și prin efortul Politică fără Bariere, partid politic se poate face ușor. Identitatea politică, în schimb, este o raritate.
Până în 2012, partidele „clasice” au avut la îndemână o serie de teme majore care le-au definit identitatea. Din 2012, aceste teme sunt mai greu de găsit, iar partidele trebuie să vină cu propriile idei și să își construiască singure propria identitate. Ceea ce, se pare, este foarte greu. More…
Lecțiile politice ale anului 2015 pentru 2016 1
Corupția ucide! – aceasta este prima și cea mai importantă lecție a incendiului din noapte de 30 octombrie 2015. Tragedia de la Colectiv a fost rezultatul combinației fatale dintre corupția autorităților locale ale Sectorului 4, a ISU București-Ilfov și a lăcomiei proprietarilor clubului. Ceea ce creează circumstanțe agravante în cazul incendiului de la Colectiv este simplul fapt că acesta putea fi ușor prevenit dacă legile, normele și procedurile ar fi fost respectate și aplicate. Deși acest eveniment nefericit a creat o puternică emoție publică, care a dus la căderea guvernului condus de Victor Ponta – nu a avut drept efect apariția unei mișcări sociale anticorupție puternice sau crearea unui consens la nivelul societății privind combaterea corupției.
#Unițisalvăm este mai mult #unițitrolăm – Mișcarea de protest care a apărut în iarna 2011-2012 nu reușește să se transforme într-o mișcare politică care să conteste actualul status-quo politic cu succes. O bună parte din responsabilitate pentru acest eșec revine liderilor și „animatorilor” #Unițisalvăm care nu sunt capabili să definească o platformă politică și să creeze mijloacele necesare menținerii entuziasmului pentru protest pe o durată îndelungată, nu de-a lungul câtorva reprize de câteva zile sau de câteva luni. Mișcarea este trasă în jos și de lipsa unei veritabile culturi a protestului în România. More…
Politicienii în 2015: și corupți și fără rost Răspunde
Dacă eu am dreptate, atunci ambele mari partide au înțeles greșit criza. Nu este nevoie de (coduri de) integritate plus mai puțină politică. Dimpotrivă, este nevoie integritate plus mai multă politică. Integritatea dovedește, în cel mai bun caz, că un partid nu dăunează. Numai propunerile de acțiune politică arată că acesta este și util.
De aceea, sprijinirea guvernului (mai mult sau mai puțin) tehnocrat nu este o soluție; dimpotrivă, ea arată lipsa de substanță a partidelor. Partidele trebuie să contribuie la acțiunile Guvernului, nu să se supună acestuia. More…
Parteneriatul fricii de Rusia 1
Parteneriatul dintre România și Polonia, așa cum se conturează acum, este mai degrabă unul de conjunctură, născut din teama de Rusia și care, foarte probabil, se va limita doar la colaborarea între servicii, armată, ministerele de Externe.
Relansarea parteneriatului cu Polonia este o decizie așteptată, înțeleaptă, care vine în ultimul moment și care ar trebui să consolideze flancul estic al NATO. Acțiunea este răspunsul la semnale venite către noua administrație de la București, cel mai probabil dinspre SUA. Washingtonul se află în plin proces de reevaluare a României, iar reconfirmarea parteneriatului cu Polonia este clar o bilă albă în favoarea Bucureștiului. Totodată, e limpede că e doar un parteneriat de conjunctură, născut din teama de Rusia, parteneriat care se va limita doar la colaborarea între servicii, armată, ministerele de Externe. More…
Istoria analfabetismului: geto-dacii 27
Dar, veți spune, ce facem cu tăblițele de la Tărtăria? Ca să vă fac plăcere, voi admite că pe tăblițele acelea este o scriere, chit că nimeni nu a reușit să le traducă. Dar unde sunt celelalte tăblițe? Unde e continuitatea de la scrierea de la Tărtăria până la Sarmisegetuza. De ce trimite Decebal lui Traian un mesaj scris pe o ciupercă?? More…
Ideea nefericită a impozitării veniturilor bisericilor 1
Impozitarea veniturilor bisericii va compromite și poate chiar va îngropa definitiv în România ideea de separarea a acesteia de stat. Cum va putea statul să ignore poziția bisericilor, plătitoare de taxe și impozite mai nou, pe teme sociale precum: educația sexuală în școli, predarea evoluției, drepturile minorităților sexuale și avortul?
No taxation without representation! spune un vechi adagiu politic anglo-saxon. Impozitarea bisericilor și cultelor nu va duce la scăderea influenței lor asupra politicului, ci dimpotrivă, o va spori. Religia în loc să fie relegată spațiului privat, va veni și cu mai multă forță în spațiul public, justificându-și prezența din perspectiva unui contributor net la bugetul de stat. More…
Civitas Politics 