OSINT 6: Semnele timpului sau cum să știm dinainte dacă se rupe USL 21

Victor_Ponta_si_Crin_Antonescu-3

Atunci când vorbim de viitorul scenei politice avem de regulă în față două mari ipoteze.

Ipoteza 1. USL este un joc cu sumă nulă/ negativă. Susținători: Blogary, Vocea Rusiei, Barbu Mateescu.

În rezumat ipoteza sună așa: dincolo de aparențe, avem două alianțe pe cale de a se constitui. Victor Ponta + Elena Udrea + Traian Băsescu + PSD vs. Crin Antonescu + PNL + PDL-Blaga. Definițiile taberelor pot varia ușor. Dar, în general, ipoteza susține că USL se va sparge înainte de prezidențiale, că pregătirile pentru separare se fac de acum și că despărțirea va fi violentă (moțiune de cenzură).

În această ipoteză, partidele USL se luptă pentru acapararea puterii (unul de la celălalt). Mai mult, ele își asumă pierderea inevitabilă de voturi care este adusă de o despărțire „urâtă” a USL.

Ipoteza 2. USL este un joc cu sumă pozitivă. Susținători: Subsemnatul, Crin Antonescu, Turnofftheglory, Victor Ponta.

Cealaltă ipoteză spune că scopul partidelor din USL este nu să își pună contre de acuma cât să acapareze putere din afara USL. Adică să minimizeze puterea în stat a lui Traian Băsescu (nu neapărat să îl elimine), să preia resurse ale PDL și să împingă partidul (facțiunile?) sub pragul electoral sau în zona extremistă. Ipoteza nu exclude desigur luptele pe împărțirea prăzii, dar susține că aceste lupte pot fi ținute sub control atâta vreme cât există pradă de împărțit.

Astfel, suma resurselor din USL va crește în lunile următoare, limitată doar de eroziunea guvernamentală. Tot în această ipoteză, absorbția electoratului PDL de către PNL, poziționarea PNL ca partid „conservator” și aderarea la PPE sunt obiective perfect acceptabile și complementare scopurilor USL.

Diferențe. Problema este că realitatea politică dă semnale amestecate. O acumulare de putere a oricărui partid poate fi interpretată atât ca o pregătire de război cât și ca un comportament oportunist.

Mai mult, dacă suntem atenți, putem observa că PNL și PDL au atât comportament concurențial cât și cooperare anti-PDL. Proponenții ipotezei „USL vs. restul lumii” nu neagă că există o preocupare de a păstra un acces „echitabil” la pradă și, în general, un echilibru de putere. Proponenții ipotezei PSD vs. PNL nu neagă, de obicei, comportamentul necrofag al USL.

Ca să știm „adevărul”, trebuie să ne focalizăm pe acele zone în care ipotezele se contrazic.

Prima este zona Parlamentului. În prima ipoteză (PSD vs. PNL) PNL va atrage parlamentari PDL și/sau va asigura o formă de colaborare parlamentară cu PDL în pregătirea unei moțiuni de cenzură. PSD are trebui și el să atragă parlamentari, tocmai pentru a preveni această moțiune.

În cea de a doua ipoteză, PNL și PSD sunt slab interesate să asigure parlamentari. Orice nouă adăugire este mai mult un cost decât o resursă și, în plus, ridică inutil tensiunea. Câteva nume de parlamentari credibili, poate din grupul intelectualilor, pot fi chemate să schimbe tabăra, dar cam atât. În schimb, fiecare partid, pe bază de anarhie sau sfere de influență, va atrage câte organizații locale PDL poate.

A doua este zona relației Victor Ponta – Traian Băsescu. Dl. Ponta are un interes personal ca Traian Băsescu să rămână președinte. Asemeni d-lui Tăriceanu înaintea sa, el este de ne-atins atâta vreme cât USL se confruntă cu un președinte ostil. Dincolo de poziția în USL, Traian Băsescu garantează poziția premierului în partid.

Dacă dl. Ponta se limitează la a susține non-suspendarea, el rămâne în limitele ipotezei USL vs. restul lumii. În această ipoteză, dl. Ponta nu are nici un interes să încurajeze eforturile președintelui actual de a-și menține accesul la puterea reală. Ba chiar, în pregătirea unui președinte USL, are tot interesul să limiteze de pe acum puterile prezidențiale.

Dacă, însă, există între domnii Ponta și Băsescu o conivență spre limitarea puterii PNL și impunerea unei candidaturi alternative în 2014, atunci, pentru a menține un modicum de încredere între cei doi, este necesar ca eforturile președintelui să fie sprijinite discret.

Trebuie spus că această a doua zonă este mai sensibilă la interferențe ale calculelor și relațiilor personale dintre cei implicați. Deci evoluția aici ar putea fi ceva mai sinuoasă.

Situația curentă

(Notă: eu sunt partizan al ipotezei doi, deci vă invit să analizați critic paragrafele care urmează)

Deocamdată PNL l-a adus pe dl Iohannis, care nu este parlamentar, sau membru PDL, dar are în spate o organizație (FDGR) și pe dl. Stănișoară care este parlamentar, dar are în spate o organizație fidelă, după cum argumentează chiar dl Mateescu. PSD nu pare deloc interesat de recrutări însă presupunem că, la firul ierbii, se întâmplă totuși lucruri.

Victor Ponta nu a defilat cu tricouri pe care scrie „Poporul a decis”, dar a pus umărul la marginalizarea sa în politica externă și a colaborat cu Mona Pivniceru. În plus, fără să se implice în lupte meschine, a tolerat ca alții să pună în discuție avionul prezidențial și generalii (presupus) loiali președintelui.

Astfel, semnalele curente ne spun că USL încă mai cooperează la demantelarea PDL. Ar fi și „păcat” să renunțe acuma când PDL se oferă pe tavă.

Însă dacă semnele se schimbă, dacă Victor Ponta va susține menținerea puterilor prezidențiale și, mai ales, dacă apare concurență parlamentară între cele două partide veți ști că vântul se schimbă.

Andrei Tiut

În seria OSINT încercam un proiect de „open source intelligence” ce urmărește prezentarea comparativă și critică de informații din spațiul public și ipoteze verificabile empiric.

El este este susținut în paralel de Civitas Politics (Facebook, RSS) şi Contextpolitic.net (articole, abonamente).

Pentru alte articole din această serie apăsați aici.

Anunțuri

21 comments

        • Claudiu, banuiesc ca exista semnale care te fac sa crezi ca sunt sensibil la intrebari indirecte si daca intervii concentric pana la urma voi raspunde inclusiv la intrebarile pe care nu le pui. Dar aceste semnale sunt inselatoare. Se intampla ceva pe masura ce imbatranesc, acum cativa ani nu generam astfel de confuzii.

          Vrei sa afli/ sugerezi ceva, spune frumos verde in fata ca nu se suparam.

          Dar la denotatia intrebarii tale nu pot sa spun decat ca zonele sunt: zona unu si zona doi.

  1. @Andrei,
    reformulez
    tu ai scris: ”În seria OSINT încercam un proiect de „open source intelligence” ce urmărește prezentarea comparativă și critică de informații din spațiul public și ipoteze verificabile empiric.”
    Cum verifici empiric ca exista o legatura intre ”zonele in care ipotezele se contrazic” si viitoarea evolutie politica ?
    Adica tu prezinti 2 categorii de semnale, sa zicem, un fel de predictori,, nu dai argumente privind posibila evolutie și nici nu ne spui unde gasim baza empirica. Ca in OSINT informatiile sunt a liber, modelele si analiza diferă.

  2. Cele doua categorii de semnale chiar sunt predictori, in sensul in care Karl Popper si altii spun ca rolul unei teorii stiintifice este sa produca predictii si ca implinirea acelor predictii contribuie la credibilitatea teoriei fara sa existe vreodata certitudine absoluta. De ex daca un istori spune ca exista o piramida de aur la Sarmisegetuza, el prezice ca arheologii vor gasi la un moment dat urme ale acelei piramide. Am evitat insa sa folosesc in clar acesti termeni, deoarece, din cate vad eu ideea de „metoda stiintifica ca predictie” nu este foarte populara in ro. In plus, exista riscul ca la eforturile de a folosi o metoda (pe cat posibil) stiintifica sa primesc ironii de genul: stiinta politica nu e o stiinta adevarata, ha-ha-ha. Acuma, stiinta politica chiar nu e o stiinta, dar asta nu insemna ca nu trebuie folosite metode de validare inspirate de metoda stiintifica. Ma rog, deja deviez.

    In cazul nostru avem cele doua ipoteze. Din fiecare ipoteza se pot deduce

    – o previziune majora, dar „tarzie” (legata in linii mari de ruperea USL, mai precis de momentul acesteia).
    – doua previziuni minore, dar „rapide” (cele doua seturi de semnale)

    Daca procesul de deductie e corect (si nu mi se pare a fi ceva foarte alambicat legat de el) putem urmari care seturi de predictii minore se implinesc.

    Verificarea lor este empirica, in sensul ca observam daca da sau nu. Pe masura ce ele de implinesc, ar trebui ca una din cele doua ipoteze sa fie validata. Iar predictia majora a ipotezei validate devine adevarul probabil.

    Evident, se poate intampla altfel. De ex un set e semnale poate trimite spre ipoteza 1 si altul spre ipoteza 2. Sau semnalele „minore” pot fi foarte clare si totusi, fara sa intervina ceva de forta majora, previziunea majora poate esua. In acest sens s-ar valida empiric ca ambele ipoteze sunt proaste. Oportunitate excelenta ca data viitoare sa facem altele mai bune.

  3. ”Verificarea lor este empirica, in sensul ca observam daca da sau nu. Pe masura ce ele de implinesc, ar trebui ca una din cele doua ipoteze sa fie validata.”

    Ce spui tu aici nu este verificare/masurare empirica a ipotezelor. Daca asteptam sa observam efectele atunci facem analiza post factum. Deci nu este predictie.

    • Google, a doua usa pe stanga:
      The hypothesis is the answer you think you’ll find. The prediction is your specific belief about the scientific idea: If my hypothesis is true, then I predict we will discover….. The experiment is the tool that you invent to answer the question, and the conclusion is the answer that the experiment gives.

      Ignora evident partea cu experimentul, ca nu e cazul, si ai definitia perdictiei.

      http://www.sciencemadesimple.com/scientific_method.html

      In masura in care mai e nevoie sa precizez, avem asa

      – T0 – ipoteze
      – T1 – predictii minore
      – T2 – predictii majore.

      Desigur, precitiile minore sunt predictii doar in sensul prescris de metoda stiintifica. Doar predictia majora are valoare de inteligence si valoarea ei apare doar in momentul in care predictiile minore sunt validate empiric si la randul lor valideaza teoretic una din ipoteze.

      (Si cu riscul sa confuzez mai tare: predictiile minore sunt si ele niste ipoteze mai mici. Astfel, ipotezele „mari” sunt cumva surogatul unei teorii)

  4. Andrei,hahaha imi dai exemple din google.
    Deci cum operationalizezi ipoteza 1 pentru a face observatii ? Dimensiuni ? variabile?

    ”Ipoteza 1. USL este un joc cu sumă nulă/ negativă. (…)În rezumat ipoteza sună așa: dincolo de aparențe, avem două alianțe pe cale de a se constitui.”

    Este un enunt corect din punct de vedere logic ? asta daca stim ca ipotezele empirice iau forma unor implicatii logice.

    ps: ma poti expedia cu raspunsuri la misto dar sa stii ca nu asa se rezolva problema confuziilor metodologice.

  5. Nu mai este cazul, la o asemenea intrebare de anul 1 semestrul 1 ai doar 15 minute pentru raspuns. Fara suparare.

    @George,
    de acum, doar pe tine te mai citesc pe blog. Tot fara suparare.

    • Claudiu, problema nu e sa raspund problema e sa gasesc niste surse cu care sa nu imi dai in cap.
      Zice Britannica: scientific hypothesis, an idea that proposes a tentative explanation about a phenomenon or a narrow set of phenomena observed in the natural world. Stiam si o enciclopedie de sociologie dar nu a o mai gasesc.

      Definitia pe care o folosesti tu „ipotezele empirice iau forma unor implicatii logice” seamana mai degraba cu definitia ipotezei din logica formala, care este alta termninologie. E drept cel mai adesea ipotezele catitative se pot descrie corect ca descrieri ale relatiei dintre doua variabile, ceea ce e aproximativ echivalent; dar nu mi se pare ca in acest tip de situatie, in care nu ai scale ci „da/nu”, aceasta ar fi abordarea cea mai productiva.

      Bun, unde in schimb ai o pozitie valida, este la partea ca ipotezele trebuiesc validate. Deci sa luam ipoteza in care alianța fundamentală pentru politica românească este cea dintre PSD/ V Ponta și Traian Băsescu., Această ipoteză are trei consecințe, care joacă rol de indicatori:

      – Victor Ponta va folosi influența pe care o are pentru a limita pierderea de putere a aliatului său Traian Băsescu.
      – PSD va fi deschis la primirea de noi parlamentari pentru ca o ruperea aliantei cu PNL este o pierdere de parlamentari care nu poate fi suplinita de parlamentarii pe care ii va aduce Basescu.
      – USL se va rupe.

      Toata structura argumentului e asa: daca consecintele 1 si 2 se indeplinesc este probabil sa se indeplineasca si consecinta trei.

      Din punctul meu de vedere aceasta discutie este inchisa. Chiar si ce am scris aici este din apreciere pentru relatia ta cu blogul.

  6. Pingback: Scena politică românească: dragoste, ură şi apartenenţă « Civitas Politics

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s