O critică tovărășească, materialistă și dialectică adresată lui Barbu Mateescu și colegilor de la publicația deviaționistă Caiet 2

a

Pe situl Centrului de Analiză a Informațiilor și Evaluare a Tendințelor (CAIET) a apărut recent o analiză comparativă care caută să aplice ceea ce am putea învăța din ascensiunea fulminantă a Syriza la realitățile românești. Textul nu este un „caiet al revoluționarului” ci o privire din afară care caută să vadă în ce măsură o mișcare similară ar putea apărea și la noi.

Cu intenție – sau poate fără – documentul pornește de la un cadru conceptual prin care ni se propune să analizăm realitatea pe trei nivele. Eu le numesc:

  • acțiune (engl. agency) – ceea ce fac actorii politici. Autorii numesc asta „voință politică”.

  • context/circumstanțe (engl. contingency) adică … circumstanțele care înconjoară acțiunea. Autorii numesc asta „circumstanțe favorizante” deși, la o adică, ele pot fi și defavorizante sau simplificatoare sau aducătoare de complicații.

  • sistem (engl. structure) adică structura realității pe termen mai lung. Autorii numesc asta „componente de fundație”.

More…

Societatea civilă a triumfat 1

Acest text incepe ca un pamflet.

În urma protestelor mai multor ONG-uri s-au întâmplat următoarele fapte de transparență:

(1) transparență de azi pe maine: ieri am aflat despre ședința de azi a Comisiei

(2) transparență de azi pe azi: am primit textul legii care va fi dezbătute astăzi în cursul zilei. More…

Partide, participare, concurență (1) Răspunde

schoolboy with open book on white background. Isolated 3D image
Revenind la momentul publicării, ni s-a sugerat că ideal este să nu cităm din lucruri pe care le știm numai noi, ci să împărtășim cu și cu restul Internetului.

Ceea ce este adevărat. Începem cu Partide mai bune pentru alegeri mai bune/ Contextul și problematizarea impactului unor reforme ale statutului partidelor politice, o denumire complicată care se referă la documentarea inițială pentru partea de cercetare din proiect. More…

Salvăm pădurea. Cum? 3

Protestul de pe 9 mai din Capitală și alte orașe (în special Cluj) este văzut ca un succes de mobilizare, chiar dacă nu unul major. Mai puțin clară este cauza pentru care s-a manifestat. Să spui că „împotriva despăduririlor abuzive” este doar un început. Despăduririle sunt un fenomen social deja, iar printre protestatari a existat nevoia unor poziții mai specifice.

Consider ca protestul a iesit foarte bine. Din punctul asta de vedere sunt multumita 🙂 si vreau sa multumesc tuturor celor care au contribuit.
Dar tocmai mi-am dat seama, ca noi stim de fapt foarte putin pe subiectul asta cu despaduriri.
De exemplu, eu nici macar nu sunt lamurita daca e bine sau nu sa treaca codul silivic in forma actuala saptamana asta in Parlament. Si asta mi se pare ceva ce ar trebui clarificat de urgenta.
Si daca m-ar intreba Ponta: „OK. Aveti dreptate. Facem cum ziceti voi. Ce modific?” eu nici nu as sti ce sa-i raspund exact.
Deci dupa parerea mea, in aceasta perioada ar trebui sa facem foarta multa cerecetare
(IG, protestatară)

More…

Participare cetățenească și atitudinea publică față de un număr sporit de partide 1

civic-participation[1]
Legătura cauzală dintre procedura de radiere, procedura de înscriere în cursă și apariția candidaturilor formale este destul de simplă și ea ar putea fi percepută de presă și populație cel mai târziu începând cu alegerile locale din 2016. Este de așteptat ca în diferite proporții această realizare să afecteze negativ încrederea în Parlament, partide și (poate în mai mică măsură) în cei ce pot sesiza legea la CCR.
More…

Alegeri ciudate în România și Regatul Unit Răspunde

După o idee de Barbu Mateescu

Revenind la alegerile din Regatul Unit, îmi amintesc cum înainte de alegeri un cunoscător al scenei politice de acolo spunea că sistemul politic a încetat de mult să fie bipartizan. Ei bine, votul uninominal a favorizat de data aceasta un sistem de 2+1: Conservatori, Laburiști, Partidul Național Scoțian. Practic un sistem bipartizan cu o excepție națională.

Este, mai mult sau mai puțin, tendința arătată de sistemul de partide românesc: PSD/PNL/UDMR. Dacă vreți să forțăm comparația până la capăt UKIP este un fel de PPDD care apare și dispare.

Sistemele de vot uninominal sunt specializate în redistribuția de voturi. De la cei slabi către cei puternici, de la singuratici la aliați, de la cei dispersați spre cei concentrați. Rezultatele acestor redistribuții pot fi surprinzătoare. Dar în orice alegere de tip uninominal știm că pot apărea surprize. More…

Dreapta naivă și stânga naivă 1

sageti
Dreapta naivă crede că piața este perfectă și că nu există erori ale acesteia. De aici vine o anumită simpatie pentru evaziune și contrabandă. Dacă piața neagră este mai liberă decât piața reglementată înseamnă că ea reprezintă mai bine nevoile consumatorului.

Dar simpatia pentru piața neagră devine ridicolă abia când dreapta naivă ajunge la concluzia că impozitele sunt fundamental rele și că, astfel, orice scădere de impozit este bună. Iar fraza aceasta este luată extrem de literal în anumite zone ale dreptei.

Iluzia stângii naive este că implementarea drepturilor sociale transcende calculele economice. More…

O palmă pentru Klaus Iohannis 1

Însă, în raportul trimis Camerei Deputaților (aceeași sursă, pct1, coloana 2), textul este completat până la anulare. În noua formă transformarea s7167812-mediafax-foto-silvana-armat[1]
e poate face numai cu acordul părților și dacă nu se depășește plafonul de donații. Altfel spus puterea creditorului se dizolvă… numai dacă creditorul semnează că este de acord.

Este un eșec al Președintelui nu numai în a închide această gaură din lege ci (poate mai ales) în a asigura onestitatea partenerilor politici. Ori, fără onestitate, medierea devine mult mai grea. More…

Klaus Iohannis pe Facebook: axiome și non-sequitur 6

KWI

Dar dl Iohannis este politician. Politicienii manipulează – cel puțin în sensul în care prezintă privilegiat propriile puncte de vedere. Iar forma în care ne manipulează echipa de Facebook a domnului Iohannis este atipică.

Politicianul român, in persoană sau prin purtători de mesaj are un stil de manipulare relativ complex, denumit uneori peiorativ „abureală”. Prin contrast, echipa domnului Iohannis adoptă un stil sobru, caracterizat printr-un non sequitur simplu, fără ocolișuri. Adică concluziile, fără să fie nevoie de alte artificii, nu derivă din premise.

În plus, dl. Iohannis folosește în comunicarea pe Facebook un exces de axiome. Puțină căutare pe Internet sugerează că sofismul potrivit în context este thought terminating cliché. Adică plasarea strategică a unui clișeu, adevărat sau fals, al cărui scop este să mute atenția de la lipsa de soliditate a argumentului More…

De la Daenerys Targaryen la Klaus Iohannis 1

consiliu

Problemele de guvernare se reduc la rezistența mai directă sau mai difuză a foștilor stăpâni de sclavi față noua ordine impusă de Daenerys. Cei doi consilieri locali aduși de regină ii oferă acesteia două soluții opuse dar fiecare fezabilă în felul ei. Prima o numesc „soluția Machiavelli”: să se acomodeze și să se accepte obiceiurile locale, chiar dacă acestea includ lupte până la moarte, atâta vreme cât foștii sclavi rămân liberi și au acces la guvernare. Pe a doua o numesc „soluția Lenin”: pornind de la ideea că foștii stăpâni sunt în mod esențial nelegiuiți și nu înțeleg decât frica Daenerys ar trebui să să dească frica în ei prin execuții administrative. OK, termenul de execuții administrative este cu totul necunoscut celor din Essos și toată discuția de reduce de fapt la o singură execuție, dar – credeți-mă – într-acolo evoluează propunerea.

Aceste două soluții revin la cele doua forme de legitimitate discutate. În soluția Machiavelli regina recunoaște o valoare, chiar limitată, obiceiurilor locului. În soluția Lenin, după cum spune unul din personaje, regina este legea însăși. Reforme limitate vs. revoluție.

Însă Daenerys nu își revendică propria legitimitate pe aceste căi. Ea afirmă un sistem de principii universale de dreptate deasupra dorințelor ei și deasupra dorințelor celorlalți. Este tot o formă de carismă, dar mai puțin directă. Ca să reducem totul la politica din România, cei ce o înconjoară pe Daenerys așteaptă un Băsescu sau un Iliescu dar primesc în schimb un Iohannis. More…

Sfârșitul suferințelor lui Victor Ponta 3

Ponta gandind

Dacă lăsăm momentan la o parte PNL, cine se opune premierului? Carismaticii (consumatorii de carismă) sunt în derivă de ceva vreme, în lipsa unor figuri care să le satisfacă nevoile psihologice. Spre exemplu susținătorii domnului Băsescu (unul din ultimele grupuri relativ agregate) vor fi prea ocupați în lunile ce urmează să explice diferențele ideologice dintre vechiul și noul ex-președinte. Evident, dl Iohannis ar putea să îi scoată pe carismatici din adăposturile lor reci, dar nu pare să aibă această intenție.

Primordialiștii statului de drept își văd visele cu ochii chiar în momentul în care credibilitatea lor intelectuală e lovită în plex. Cu Traian Băsescu în conflict cu CSM, Horia Georgescu cercetat, Monica Macovei amendată și diverși ziariști ai cauzei în diverse situații penibile este greu de crezut că cineva mai merge prea curând la ei spre îndrumare. More…

Good bye, Mr Tăriceanu 9

J7bKcpn
Aprecierea mea politică pentru dl Tăriceanu este strâns legată de aversiunea pe care o simt față de parada de idealism. Politica este joc de putere și resurse – oricine a înțeles asta nu mai poate fi etichetat idealist. De aceea, orice politician care se comportă ca și cum politica (sa) ar fi străină de putere și resurse este fie naiv fi un escroc sentimental.

[…]Aici se termină susținerea mea pentru domnul Călin Popescu Tăriceanu. Acesta nu mai este un mare politician care întâmplător tinde spre 5% ci un personaj care tinde spre 5% și care, întâmplător, a fost un mare politician. Cumva ca și domnul Băsescu. More…